România a intrat într-o perioadă de stagflație, caracterizată prin stagnarea activității economice și menținerea unei inflații ridicate, arată o analiză Frames realizată pe baza celor mai recente date ale INS. Consumul populației a scăzut puternic, iar investițiile publice finanțate în mare parte din fonduri europene au rămas principalul sprijin al economiei. Analiștii avertizează că noile scumpiri din energie ar putea prelungi blocajul economic până în a doua jumătate a anului 2027.

Datele provizorii publicate luni de INS au confirmat că Produsul Intern Brut a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, economia s-a contractat însă cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier.

În termeni nominali, PIB-ul din trimestrul al doilea a ajuns la 494,4 miliarde de lei, cu 10,8% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea valorică a fost însă determinată integral de prețuri, în condițiile în care volumul real al activității economice a scăzut.

„Diferența dintre cele două cifre, deflatorul PIB, care a fost de 11,2%, este definiția tehnică a stagflației. Toată creșterea aparentă a economiei este preț. Nimic din ea nu este volum”, arată analiza Frames.

Aceeași imagine s-a conturat și la nivelul primului semestru: PIB-ul nominal a ajuns la 900,4 miliarde de lei, cu 9,4% peste cel din primele șase luni ale anului trecut, dar economia s-a contractat în termeni reali cu 0,7%. Pe seria ajustată sezonier, scăderea anuală a fost de 1,6%.

Citește și: INS a confirmat scăderea PIB-ului cu 0,7% în primul semestru din 2026. Ce sectoare au tras economia în jos

Economia nu a mai crescut de trei trimestre

Seria ajustată sezonier a indicat o scădere de 1,9% în ultimul trimestru din 2025, urmată de o reducere de 0,1% în primul trimestru din 2026 și de stagnare în trimestrul al doilea. Cumulat, nivelul real al economiei s-a situat cu aproximativ 2% sub vârful atins în trimestrul al treilea din 2025.

România nu a intrat, din punct de vedere tehnic, în recesiune, situație care presupune două trimestre consecutive de scădere față de trimestrul precedent. Stagnarea din trimestrul al doilea a întrerupt această succesiune, însă datele arată că economia nu a mai înregistrat creștere trimestrială de trei trimestre.

Frames plasează momentul de ruptură în trimestrul al patrulea din 2025, când au început să se resimtă efectele măsurilor de consolidare fiscală, printre care majorarea TVA și a accizelor, precum și eliminarea plafonării prețurilor la energie.

Cele mai mari pierderi au venit din comerț, repararea autovehiculelor, transport, depozitare, hoteluri și restaurante. Acest bloc de activități reprezintă 21,6% din PIB, iar volumul său s-a redus cu 3,9%, având o contribuție negativă de 0,9 puncte procentuale.

„Cea mai grea lovitură vine din blocul comerț cu ridicata și cu amănuntul, transport și depozitare, hoteluri și restaurante — 21,6% din PIB, cea mai mare pondere din economie. Volumul său de activitate a scăzut cu 3,9%, ceea ce a tăiat 0,9 puncte procentuale din PIB. Este sectorul care ține direct de consumul populației și de circulația mărfurilor”, au explicat analiștii.

Industria, care generează 16% din PIB, a pierdut 2,9% din volumul activității și a avut o contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale. Sectorul informațiilor și comunicațiilor s-a contractat cu 3,5%, tranzacțiile imobiliare cu 4,5%, iar activitățile din administrația publică, învățământ și sănătate au scăzut cumulat cu 1,7%.

Pe plus au rămas construcțiile, al căror volum de activitate a crescut cu 12,3%, adăugând 0,7 puncte procentuale la evoluția PIB. Activitățile culturale și recreative au avansat cu 11,7%, iar agricultura, silvicultura și pescuitul cu 3,5%, însă toate aceste sectoare au o pondere mai redusă în economie.

Valoarea adăugată brută totală a avut o contribuție negativă de un punct procentual. Scăderea PIB-ului a fost limitată la 0,7% de impozitele nete pe produs, care au adăugat 0,3 puncte procentuale.

„Cu alte cuvinte, o parte din diferența dintre o economie care scade cu un procent și una care scade cu șapte zecimi vine din faptul că statul a colectat mai mult, nu din faptul că economia a produs mai mult”, se arată în analiză.

Consumul populației a scăzut, investițiile au susținut economia

Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor, care reprezintă 61,2% din PIB, s-a redus în primul semestru cu 2,5% și a tăiat 1,5 puncte procentuale din evoluția economiei. Numai în trimestrul al doilea, contribuția negativă a consumului a ajuns la 1,9 puncte procentuale. Potrivit Frames, aceasta a fost cea mai severă contracție a consumului privat din ultimul deceniu, cu excepția anului pandemiei.

În sens opus, formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% și a avut o contribuție pozitivă de 2,4 puncte procentuale în primul semestru și de 4,1 puncte în trimestrul al doilea. Consumul colectiv al administrațiilor publice a avansat cu 6%.

Analiștii consideră că investițiile publice, susținute în special prin PNRR, și cheltuielile colective ale statului sunt componentele care au împiedicat o contracție economică mai severă. Efectul lor a fost însă aproape anulat de reducerea stocurilor, care a tăiat 2,2 puncte procentuale din PIB în primul semestru și două puncte în trimestrul al doilea.

„Companiile își consumă stocurile în loc să producă, semnalul clasic al unei economii în care cererea s-a oprit brusc și producătorii nu mai reînnoiesc”, potrivit analizei.

Exportul net a avut, la rândul său, o contribuție negativă de 0,1 puncte procentuale. Importurile de bunuri și servicii au crescut cu 1,6%, într-un ritm mai rapid decât exporturile, care au avansat cu 1,3%. Deficitul comercial s-a apropiat astfel de 50 de miliarde de lei în primele șase luni.

Frames susține că atragerea banilor europeni va fi esențială pentru menținerea investițiilor după încheierea PNRR. România are alocate aproximativ 31 de miliarde de euro prin fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027, dintre care ar fi atras până acum circa 10 miliarde de euro.

„Miza principală a noului guvern va fi aceea de a atrage cele 20 de miliarde de euro pe care le mai avem în fondurile de coeziune. Dacă nu vom atrage acei bani, va dispărea principalul motor al economiei”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Inflația ridicată blochează relaxarea politicilor economice

Analiza indică o creștere puternică a prețurilor din economie, concomitent cu scăderea volumului activității. În cazul impozitelor nete pe produs, volumul real a crescut cu 5,3%, iar indicele de preț asociat a urcat cu 19,8% în trimestrul al doilea și cu 20,7% la nivelul semestrului. Frames consideră că evoluția reflectă efectele majorării TVA și a accizelor.

Inflația anuală măsurată prin indicele prețurilor de consum a urcat la 10,85% în mai, a coborât la 10,42% în iunie și la 8,2% în iulie. Scăderea din iulie a fost determinată însă și de un efect de bază, după ce majorarea prețului electricității din iulie 2025 a ieșit din comparația anuală.

„Pe indicele armonizat, România rămâne în vârful Uniunii Europene”, a afirmat Adrian Negrescu.

Banca Națională a României și-a revizuit de două ori în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5% și ulterior la 6,1%. Revenirea inflației în intervalul țintit de banca centrală este anticipată abia în ultimul trimestru din 2027.

În aceste condiții, atât politica monetară, cât și cea fiscală au un spațiu redus de intervenție. BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5% din august 2024, iar Frames estimează că prima reducere ar putea veni abia în mai 2027. În același timp, Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar de la 7,9% din PIB în 2025 spre ținta de 6,2% în 2026, în timp ce datoria publică a depășit 60% din PIB.

Stagflația ar putea continua până în a doua jumătate din 2027

Cu o scădere economică de 0,7% în primul semestru, România ar avea nevoie de o creștere de aproximativ 0,7% în a doua jumătate a anului pentru ca PIB-ul să încheie 2026 la nivelul celui de anul trecut. Pentru atingerea estimării FMI, care indică o creștere anuală de 0,7%, economia ar trebui să avanseze cu aproximativ 2% în semestrul al doilea.

Frames consideră că datele disponibile privind producția industrială, comerțul cu amănuntul și numărul salariaților nu susțin, în prezent, un asemenea reviriment. Estimările OCDE și BERD, care indică o contracție, sunt apreciate drept cele mai plauzibile.

Diferența față de economiile din regiune este semnificativă. Potrivit estimărilor Comisiei Europene citate în analiză, Polonia ar urma să crească în 2026 cu 3,5%, Bulgaria cu 2,5%, iar Ungaria, Cehia și Grecia cu câte 1,8%. România ar fi singura economie din regiune cu o evoluție zero sau negativă.

Pe piața muncii, Comisia Europeană estimează o creștere a ratei șomajului de la 6,1% în 2025 la 6,3% în 2026, urmată de o reducere la 5,9% în 2027. Totodată, noile majorări de prețuri anunțate în energie ar putea menține inflația ridicată și ar putea întârzia revenirea economiei.

„Cu inflația pusă sub semnul întrebării de anunțatele creșteri de prețuri din zona de energie, cu dobânzile în continuare înghețate, va fi aproape imposibil ca economia să iasă din zona de stagflație mai devreme de semestrul al doilea din 2027”, a avertizat Adrian Negrescu.

Până la finalul anului, analiștii indică trei repere importante: următoarele date INS privind evoluția PIB-ului, ședințele de politică monetară ale BNR și ritmul de absorbție a fondurilor europene. O nouă scădere trimestrială a PIB-ului ar readuce în discuție riscul unei recesiuni tehnice, în timp ce menținerea inflației peste estimările BNR ar amâna reducerea dobânzilor.

„Diagnosticul, pe datele oficiale de astăzi, este acesta: o economie care nu mai crește de trei trimestre, în care consumul populației se contractă cu 2,5%, industria cu 2,9% și comerțul cu 3,9%, în timp ce prețurile din economie urcă cu peste 10% și impozitele indirecte cu aproape 20%. Este definiția manualului. Iar particularitatea românească este că o parte semnificativă a componentei inflaționiste nu vine dintr-un șoc extern, ci din instrumentul ales pentru corectarea deficitului”, concluzionează analiza Frames.

Editor : A.D.