Unul dintre primarii care ar urma să își piardă mandatul în urma noii legi ANI, care îl lasă fără mandat pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, este primarul din Moldova Nouă (județul Caraș-Severin), Adrian Torma, declarat și el în conflict de interese.
Reprezentat de fostul ministru al justiției avocatul Tudor Chiuariu, Torma a obținut, pe 4 mai 2023, o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauza C-40/21) prin care s-a stabilit că sancțiunile pentru conflict de interese trebuie să respecte principiul proporționalității.
Avocatul Tudor Chiuariu a declarat pentru Libertatea că hotărârea CJUE „nu numai că este valabilă, dar este și foarte actuală”. Chiuariu susține că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene ar putea salva mandatele primarilor afectați de noua lege chiar și fără a se ajunge în instanță.
Conflictul de interese al primarului Torma
Ales în iunie 2016, primarul din Moldova Nouă, Adrian Torma (PSD), a semnat un contract de comodat prin care o asociație culturală, a cărei fondatoare și vicepreședintă era soția sa, a primit gratuit, pe cinci ani, dreptul de a folosi un spațiu al primăriei.
Pe 25 noiembrie 2019, Agenția Națională de Integritate a întocmit raportul de evaluare prin care a constatat conflictul de interese, urmând ca efectul să fie încetarea mandatului și interdicția de a ocupa funcții elective pentru o perioadă de trei ani.
Primarul a atacat raportul în instanță, cu justificarea că dreptul european interzice o sancțiune aplicată „în mod automat și fără posibilitatea de modulare în funcție de gravitatea încălcării comise”.
Curtea de Apel Timișoara a sesizat CJUE
Curtea de Apel Timișoara a considerat că problema ridicată în proces de avocații lui Torma necesită un răspuns din partea CJUE, iar printr-o încheiere din 12 noiembrie 2020 a suspendat procesul și a trimis trei întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene, fiind deschis dosarul cu numărul C-40/21.
Instanța timișoreană a explicat că interdicția de trei ani „operează automat, fără nicio analiză a necesității acestei interdicții sau a unei aplicări diferențiate în funcție de gravitatea încălcării” și că judecătorul român „poate doar să stabilească dacă faptele imputate constituie sau nu un conflict de interese, nu și să se pronunțe asupra sancțiunilor care decurg din aceasta”.
ANI și Guvernul României au cerut Curții să respingă întrebările ca inadmisibile, susținând că dreptul european nu se aplică deloc în această materie și că problema e „pur ipotetică”, pentru că procesul privește doar anularea raportului, nu sancțiunile.
CJUE a respins ambele argumente, stabilind că Legea 176/2010 a fost adoptată tocmai pentru a îndeplini una dintre condițiile impuse României la aderare, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, iar legea ANI „constituie o măsură de punere în aplicare a dreptului Uniunii”. În consecință, Carta drepturilor fundamentale a UE se aplică în cazul legii ANI.
Interdicția „nu împiedică exercitarea oricărei alte activități profesionale”
„În ceea ce privește măsurile administrative sau punitive permise de legislația națională, acestea nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite în mod legitim de această legislație. În special, severitatea sancțiunii trebuie să fie proporțională cu gravitatea încălcării pe care aceasta urmărește să o reprime”, se arată în hotărârea CJUE din cazul Torma.
CJUE a reținut că încetarea automată a mandatului și interdicția „par apte să descurajeze persoanele care exercită un mandat electoral să se plaseze într-o astfel de situație”, că faptele de conflict de interese sunt „fără îndoială grave” și că interdicția „nu împiedică exercitarea oricărei alte activități profesionale, în special în sectorul privat”.
„Trebuie adăugat că amploarea conflictelor de interese și nivelul de corupție observat în sectorul public național trebuie luate în considerare atunci când se stabilește dacă o legislație națională precum cea în discuție în litigiul principal depășește sau nu limitele a ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de asigurare a integrității și transparenței în exercitarea și deținerea funcțiilor și mandatelor publice și de prevenire a corupției instituționale”, se mai arată în decizia CJUE.
Judecătorii europeni au mai punctat că, „având în vedere componenta preventivă a măsurii în cauză, care vizează, printre altele, descurajarea persoanelor care ocupă funcții publice să aducă atingere integrității funcției lor, este necesar, într-un astfel de context național, să se stabilească o perioadă predeterminată pentru această măsură, pentru a se asigura eficacitatea acesteia”.
Într-un astfel de context, „chiar și cele mai puțin semnificative” conflicte de interese ale aleșilor justifică, în principiu, interdicția de trei ani.
CJUE dă posibilitatea analizării gravității faptei
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a admis că faptul că durata interdicției „nu este însoțită de nicio posibilitate de modulare” nu exclude „posibilitatea ca, în anumite cazuri excepționale, această sancțiune să se dovedească disproporționată în raport cu încălcarea pe care o sancționează”.
Astfel, CJUE a decis că instanțele naționale trebuie să verifice, „în lumina tuturor împrejurărilor relevante, dacă severitatea sancțiunii este în continuare pe măsura gravității conflictului de interese constatat”.
Dacă nu este, judecătorul trebuie să interpreteze legea „în măsura posibilului” astfel încât să permită „aplicarea unei sancțiuni proporționale”.
„În primul rând, CJUE a stabilit că sancțiunile pentru incompatibilități și conflicte de interese care sunt aplicate în urma rapoartelor întocmite de ANI trebuie să respecte principiul proporționalității. În al doilea rând, CJUE a statuat că instanțele naționale sesizate cu soluționarea contestațiilor persoanelor evaluate împotriva rapoartelor întocmite de ANI trebuie să analizeze legalitatea sancțiunilor aplicate, inclusiv proporționalitatea acestora. În al treilea rând, CJUE a stabilit că, atunci când fapta nu prezintă niciun element de gravitate, sancțiunile aplicate trebuie înlăturate de la aplicare”, a explicat casa de avocatură Chiuariu și Asociații decizia CJUE, după pronunțare.
Este valabilă hotărârea CJUE în cazul Fritz? Explicația lui Tudor Chiuariu
Avocatul Tudor Chiuariu, care a obținut hotărârea CJUE prin care s-a stabilit că, în cazurile de conflict de interese, trebuie analizată proporționalitatea sancțiunii, a declarat pentru Libertatea că, în contextul noii legi ANI, hotărârea CJUE „nu numai că este valabilă, dar este și foarte actuală”.
Avocatul Tudor Chiuariu fost ministru al Justiției. Foto INQUAMLibertatea
„Ea (n.r. hotărârea) ne spune că principiul proporționalității presupune că măsurile, sancțiunile luate asupra unei persoane trebuie să țină cont de gravitatea faptei care a condus la aceste sancțiuni. Așadar, acest principiu nu a fost descoperit acum. E un principiu general de drept și e un principiu general al dreptului Uniunii Europene și nu se aplică de la această hotărâre, pronunțată acum câțiva ani. Se aplică de când există dreptul Uniunii Europene și, înaintea lui, dreptul comunitar, dreptul Comunităților Europene”, a declarat Tudor Chiuariu pentru Libertatea.
Fostul ministru al Justiției a explicat că obligația de a respecta acest principiu nu revine doar judecătorilor, ci și autorităților administrative, inclusiv prefecților: „Atât autoritățile administrative care sunt chemate să se pronunțe asupra acestor situații, cât și instanțele judecătorești din România trebuie să țină seama de principiul proporționalității”.
„Prefectul este în eroare”
Chiuariu respinge această interpretare. „Domnul prefect e în eroare. Sigur că asta e soluția mai simplă pentru el, să nu aplice dreptul Uniunii. Dar el are obligația să aplice dreptul Uniunii”, susține fostul ministru al Justiției.
În susținerea teoriei sale, Chiuariu invocă o hotărâre a Curții de Justiție din 1989, cauza Costanzo, care stabilește că autoritățile administrative au aceeași obligație ca instanțele de a aplica dreptul european și de a lăsa deoparte normele naționale care îl încalcă.
„Chiar dacă e vorba numai de o constatare, ea se face în temeiul unei dispoziții din dreptul național. Trebuie analizat dacă acea dispoziție e conformă cu dreptul Uniunii. Dacă e neconformă, are obligația să o înlăture de la aplicare, adică să se prefacă că ea nu există”, a mai spus Chiuariu.
Întrebat dacă prefecții ar putea invoca hotărârea CJUE din cazul Torma, avocatul a răspuns: „Cu siguranță. Nu numai că ar putea, dar sunt și obligați să o facă”.
Cine și cum ar trebui să stabilească proporționalitatea măsurii
Întrebat cine și cum stabilește dacă o măsură, cum este pierderea mandatului, este proporțională cu fapta comisă, Chiuariu a explicat că prefectul nu ar trebui să inventeze criterii, pentru că ele există deja în Codul administrativ.
„Forma de vinovăție, dacă a fost intenție sau neglijență. Consecințele care s-au produs, dacă fapta a produs un prejudiciu patrimonial, dacă s-a pierdut ceva. Și dacă persoana a mai fost sancționată administrativ sau disciplinar. Sunt criteriile pe care noi, juriștii, le știm și care conturează gravitatea unei fapte”, a mai explicat fostul ministru.
Avocatul a precizat că, dacă prefectul emite totuși ordinul de încetare a mandatului, primarul îl poate ataca în instanță, unde hotărârea CJUE ar trebui să prevaleze în fața deciziei Curții Constituționale.
„Am modificat Constituția în 2003, înainte de aderare, tocmai introducând principiul priorității dreptului Uniunii asupra dreptului național. Asta înseamnă că el se impune inclusiv asupra deciziilor Curții Constituționale”, a mai declarat fostul ministru.
Chiuariu afirmă că, înainte de aprobarea noii legi ANI, în baza hotărârii CJUE din cazul Torma, a obținut anularea unor ordine ale prefectului pentru încălcarea principiului proporționalității. Întrebat dacă mandatele primarilor vizați de noua lege pot fi salvate, Chiuariu a fost categoric: „Exact”.
„Repet încă o dată, ca să fie clar, poate aud și autoritățile administrative care au competențe în această situație, și anume prefecții. Și ei trebuie să facă această analiză, dacă nu cumva dreptul Uniunii se opune chiar acestei constatări (n.r. de încetare a mandatului). Chiar dacă e vorba numai de o constatare, ea se face în temeiul unei dispoziții legale din dreptul intern. Or, trebuie să analizăm dacă acea dispoziție e conformă sau nu cu dreptul Uniunii. Pentru că, dacă e neconformă, are obligația să o înlăture de la aplicare, adică să se prefacă că ea nu există, cu alte cuvinte”, a conchis Tudor Chiuariu.
De ce a fost declarat Fritz în conflict de interese
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a fost declarat în conflict de interese administrativ pentru că în campania electorală din anul 2020 a contractat un împrumut de 25.000 de lei de la arhitectul Răzvan Negrișanu, iar ulterior a semnat un act administrativ care avea legătură cu Plan Urbanistic Zonal întocmit de Negrișanu. Atât Curtea de Apel Timișoara, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție au menținut raportul ANI prin care a fost declarat în conflict de interese.
„ Vă amintesc că «fapta» mea a fost să semnez o dublură a unui referat deja semnat de fostul primar, în a doua zi de primărie în 2020, pentru un PUZ elaborat în integralitate înainte să ajung primar. Ca să vă dați seama de perversitatea cu care au acționat: după noua lege, actele normative, adică cele destinate tuturor, cum e un PUZ, nu mai pot fi încadrate la conflict de interese. Deci ANI, dacă ar analiza azi semnătura mea din 2020, n-ar mai putea nici cu cea mai răutăcioasă și abuzivă interpretare să constate un conflict de interese. O lege care elimină fapta în viitor dar inventează o nouă sancțiune pentru cei care presupus au comis-o în trecut: bine ați venit în dictatura PSD”, a reacționat Fritz, după aprobarea legii.