Curtea de Apel București, condusă de Liana Arsene, o colaboratoare apropiată a Liei Savonea, a suspendat marți procedura declanșată de executivul Bolojan printr-un memorandum guvernamental pentru desemnarea candidatului României la funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), potrivit portalului instanței. Guvernul aprobase memorandumul în 27 august.
– articolul continuă mai jos –
Reclamantă în acest dosar a fost Laura Mihaela Sarcină, o judecătoare din Dolj. Ea a fost președinte al Tribunalului Gorj până în mai 2026, iar acum activează la Curtea de Apel Craiova.
Mandatul actualului judecător român la CJUE, Octavia Spineanu-Matei, expiră la 6 octombrie 2027. Octavia Spineanu-Matei mai are dreptul la un mandat, iar postul este vizat și de rețeaua informală de la vârful justiției condusă de Lia Savonea, potrivit informațiilor G4Media.
Decizia de suspendare a procedurii poate fi atacată cu recurs de guvernul Bolojan, tot la Curtea de Apel București.
Judecătoarea care a suspendat memorandumul se numește Ramona Bușu, de la Secția a X-a de Contencios Administrativ și Fiscal al Curții de Apel București, potrivit informațiilor G4Media. Este aceeași judecătoare care, pe 5 mai anul acesta, a admis încă de la primul termen cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție de obligare a Guvernului Bolojan să pună la dispoziția ICCJ suma de 5,2 miliarde de lei, plătibilă în 10 zile, pentru plata salariilor restante pe care magistrații și le-au stabilit prin sentințe definitive.
Minuta instanței:
- Complet: 10-Completul 2 Fond Achiziţii Publice
Tip solutie: Admite cererea de suspendare
Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii, invocată de către pârât, sub ambele aspecte. Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta SARCINĂ LAURA MIHAELA în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI. Suspendă executarea Memorandumului privind „Aprobarea procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”, aprobat de Guvernul României în şedința din 27 august 2026, precum şi a procedurii şi a operaţiunilor administrative subsecvente întemeiate pe acesta, până la pronunțarea instanței de fond. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a X-a de Contencios Administrativ şi Fiscal şi pentru Achiziţii Publice, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 08.09.2026.
Document: Hotarâre 08.09.2026
Memorandumul adoptat de guvern arăta că propunerea României pentru postul de judecător la CJUE urmează să fie transmisă Secretariatului General al Consiliului UE până la sfârșitul lunii noiembrie 2026. Anunțul privind organizarea selecției urma să fie publicat la 21 septembrie 2026, iar termenul-limită pentru depunerea candidaturilor era 7 octombrie 2026. Audierea candidaților era programată în perioada 2–4 noiembrie 2026, urmând să fie transmisă live pe site-ul Ministerului Justiției şi al Ministerului Afacerilor Exteme.
Procedura de selecție aprobată de guvern prevedea că la finalul audierilor, comisia urma să selecteze, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor, candidatul României pentru funcția de judecător la CJUE, precum și două propuneri de rezervă.
Propunerea comisiei de selecție urma să fie transmisă Guvernului pentru aprobare. În cazul în care existau motive temeinice, Guvernul putea respinge, motivat, propunerea Comisiei și putea alege dintre cele două propuneri de rezervă.
Decizia Curții de Apel București face ca întreaga procedură de selecție să fie întârziată. E neclar dacă un viitor guvern va avea timp pentru parcurgerea unei proceduri normale de selecție sau va adopta o altă soluție mai rapidă.