Dimensiune text

Mică
Normală
Mare

Rusia și-a intensificat considerabil atacurile împotriva sectorului energetic ucrainean, mai ales din regiunile estice, concentrându-se în special asupra aprovizionării cu gaze naturale a țării vecine. Experții cred că ofensiva forțelor lui Vladimir Putin, care a explodat luna aceasta cu o amploare și o intensitate nemaiîntâlnite în aproape patru ani de război, pare a fi o încercare de a lăsa Ucraina în întuneric și frig în sezonul de iarnă.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media
– articolul continuă mai jos –

Atacuri devastatoare

În luna octombrie, Rusia a declanșat cea mai amplă campanie aeriană împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei de la începutul războiului, concentrându-se pentru prima dată la scară largă pe instalațiile de gaze naturale. Potrivit Naftogaz, compania publică de gaze din Ucraina, în doar patru săptămâni au avut loc cel puțin șapte atacuri majore asupra infrastructurii civile de gaze – instalații de producție, depozite și rețele de distribuție -, lăsând în urmă pagube considerabile și o pierdere estimată de până la o treime din capacitatea internă de producție.

“Rusia vrea să înghețe Ucraina până la capitulare,” a titrat Foreign Policy într-un material recent, care analizează atacurile Moscovei ce vizează aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei, chiar înainte de venirea iernii.

Potrivit comentatorilor americani, Rusia și-a intensificat considerabil atacurile asupra sectorului energetic ucrainean, concentrându-se într-un mod nou asupra aprovizionării cu gaze naturale a țării. Ofensiva rusă pare a fi o încercare de a lăsa Ucraina – în special regiunile estice – în întuneric și frig.

Cel mai recent atac al Rusiei cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene a avut loc în noaptea de luni spre marți.

“Din fericire, nimeni nu a fost rănit – aceasta este întotdeauna prioritatea noastră principală. Specialiștii se află acum la fața locului, evaluează pagubele și încep lucrările de restaurare,” a declarat Sergii Korețkîi, directorul general al Naftogaz, comentând pe marginea celui mai recent atac al Rusiei.

Oficialul a adăugat că “facilitățile vizate de Rusia nu au nicio semnificație militară,” iar scopul unic al acestor atacuri este de a-i priva pe ucraineni de gaz și căldură.

“Doresc să le mulțumesc tuturor colegilor mei care lucrează pentru a reface facilitățile Grupului Naftogaz avariate în urma atacurilor rusești,” a adăugat directorul general al Naftogaz.

Primul val de atacuri din această lună a fost raportat pe 3 octombrie, când regiuni din estul Ucrainei, inclusiv Harkov și Poltava, au fost lovite de zeci de rachete și sute de drone lansate de forțele ruse. Țintele au fost obiective energetice civile aparținând grupului Naftogaz, fără valoare militară, potrivit autorităților de la Kiev. Scopul a fost clar: întreruperea alimentării cu gaz înainte de iarnă.

Ministerul rus al Apărării a declarat atunci că forțele sale au lansat un atac masiv folosind drone și arme ghidate împotriva complexului militar-industrial al Ucrainei și a infrastructurii de gaze și energie care îl susține. “Toate țintele desemnate au fost lovite,” s-a scris în comunicatul oficial.

De partea ei, premierul Ucrainei, Iulia Sviridenko, a spus că “Rusia terorizează civilii și încearcă să perturbe sezonul de încălzire.”

Pe parcursul primei jumătăți a lunii, bombardamentele ruse au continuat asupra facilităților de gaze și depozitelor din estul Ucrainei. Un alt atac semnificativ a avut loc pe 16 octombrie, când Rusia a lansat sute de drone şi zeci de rachete asupra infrastructurii energetice a țării vecine, cu un accent special pe instalaţii de gaze în regiunile estice Harkov şi Poltava.

“Rusia a lansat peste 300 de drone de atac și 37 de rachete, dintre care un număr semnificativ sunt balistice, împotriva Ucrainei,” a declarat președintele Volodimir Zelenski pe platforma X.  “În această toamnă, rușii folosesc fiecare zi pentru a lovi infrastructura noastră energetică.”

Zelenski a declarat atunci că loviturile au vizat regiunile Cernihiv, Harkov, Poltava, Sumî și Vinniția.

În cursul acestor atacuri continue ale forțelor lui Putin, cele mai lovite sunt orașele din est – Sumî, Cernihiv, Harkov și Poltava. Kievul este și el vizat în mod repetat, însă acolo atacurile par să vizeze mai puțin infrastructura energetică și mai mult zonele rezidențiale.

Potrivit rapoartelor din media, în prima jumătate a lunii, se estimează că atacurile ruse au dus la incapacitatea de a produce până la circa 60 % din producţia internă de gaze a Ucrainei.

Experții de la Atlantic Council au avertizat că aceste atacuri sistematice asupra infrastructurii de producție și transport de gaz nu urmăresc doar obiective militare, ci și strategice – să forțeze Ucraina să importe volume suplimentare scumpe din Europa și să provoace tensiuni economice și sociale interne.

Atacurile din octombrie au evidențiat, de asemenea, vulnerabilitatea rețelei de gaze ucrainene și au confirmat strategia Moscovei de a transforma frigul într-o armă de război. Cu iarna apropiindu-se, autoritățile ucrainene avertizează că lipsa gazului și avarierea sistemelor de încălzire ar putea provoca o nouă criză umanitară.

Ce urmărește Moscova

Țintirea infrastructurii energetice nu este o tactică nouă pentru Rusia: Kremlinul încearcă să paralizeze sistemul electric al Ucrainei încă de la începutul războiului, cu rezultate variabile. Totuși, ofensiva din această toamnă este diferită în două moduri.

· Amploarea atacurilor aeriene este mult mai mare: roiuri de 600-700 de drone copleșesc sistemele de apărare ucrainene și pot provoca lovituri concentrate asupra unor părți altădată rezistente ale sistemului energetic – fie generatoare, fie transformatoare.

· Pentru prima dată la o asemenea scară, Rusia încearcă să distrugă producția, depozitarea și distribuția gazelor naturale din Ucraina – nu doar electricitatea.

Așa cum am precizat anterior, Ucraina ar fi pierdut deja până la o treime din capacitatea sa de producție de gaze naturale și se confruntă cu perspectiva unor importuri suplimentare masive (și costisitoare) din Europa pentru a menține încălzirea și a feri populația de suferințe grave în această iarnă.

“Rusia și-a adaptat constant tacticile. Diferența acum este că, anterior, ei atacau electricitatea. Acum, în octombrie, atacă totul – electricitate, gaze naturale, depozite de combustibil. Avem nevoie de gaze și de electricitate,” a spus Andrian Prokip, expert energetic la Institutul Kennan din cadrul Centrului Wilson din Kiev.

Foreign Policy a scris că există unele dezbateri privind rațiunea strategică a lui Putin din spatele acestui nou val de atacuri, comentatorii avansând mai multe ipoteze:

  • este posibil ca atacurile Moscovei să facă parte dintr-o escaladare calculată a campaniei împotriva sistemului energetic ucrainean, menită să submineze voința și moralul populației.

“Vor să ne înghețe, să împingă oamenii să pună presiune pe guvern,” a spus Prokip. “Ei consideră că aceasta este ultima încercare, ultima soluție, și vor să folosească toate mijloacele.”

  • atacurile rușilor sunt răzbunare pentru bombardarea de către ucraineni a instalațiilor petroliere ale Moscovei. Experții au remarcat că momentul acestei intensificări a atacurilor Rusiei nu este întâmplător: ele vin imediat după ce Ucraina și-a intensificat la rândul ei atacurile cu drone și rachete asupra instalațiilor petroliere rusești – în special rafinării și depozite de combustibil.

Această campanie a dus la cozi mai lungi la benzinării în multe regiuni ale Rusiei și a afectat capacitatea țării de a exporta produse petroliere rafinate, punând presiune suplimentară pe o sursă majoră de venit deja lovită de sancțiunile occidentale.

“Există un element de «ochi pentru ochi». Atacurile asupra rafinăriilor au avut un efect serios, iar (Ucraina) le intensifică,” a spus Emily Ferris, expertă în securitate rusă și eurasiatică la Royal United Services Institute din Londra.

Reamintim că Ucraina a atacat constant în ultimele luni rafinăriile și infrastructura energetică a Rusiei pentru a-i afecta economia, a întârzia trimiterea de combustibil pe front și a sabota moralul forțelor lui Putin.

Forțele guvernului de la Kiev au profitat de proliferarea dronelor mici și ieftine, precum și a unor modele mai mari, ba chiar posibil a unei rachete de croazieră dezvoltate local, numită Flamingo, pentru a lovi instalațiile petroliere îndepărtate ale Rusiei. Aproape jumătate dintre rafinăriile rușilor au fost lovite de drone și rachete ucrainene, potrivit informațiilor.

Vorbind despre aceste atacuri, pagina Meduza.io a scris recent că, în vârful sezonului de consum, producția de benzină a Rusiei a scăzut ca urmare a atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor de petrol, iar prețurile sunt în creștere. Unele benzinării, neputând majora tarifele din cauza restricțiilor impuse de autoritățile antitrust, au fost nevoite să se închidă complet.

În Crimeea ocupată, autoritățile de ocupație au introdus plafoane de preț și au limitat vânzările de benzină la 20 de litri per client. Pagina online a prezentat de altfel o galerie de foto care ilustrează că Rusia se află în plină criză a combustibilului.

  • ofensiva aeriană rusă ar putea fi o modalitate de a influența dinamica politică din Washington, a afirmat Emily Ferris, întrucât președintele Donald Trump oscilează între a face presiuni asupra Ucrainei și a adopta o poziție dură față de Moscova, în funcție de evoluția luptelor.

De exemplu, Statele Unite au anunțat miercurea trecută noi sancțiuni care vizează cele mai mari două companii petroliere din Rusia, într-un efort de a face presiuni asupra Moscovei pentru a negocia un acord de pace cu Ucraina.  Anunțul a venit la o zi după ce președintele Trump a declarat că o întâlnire planificată cu Putin, ce urma să aibă loc la Budapesta, a fost amânată pe termen nelimitat.

“De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, am conversații bune, dar ele nu duc nicăieri,” a spus Trump.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a afirmat că sancțiunile impuse companiilor Rosneft și Lukoil, împreună cu 30 de firme subsidiare, sunt necesare din cauza “refuzului lui Putin de a pune capăt acestui război lipsit de sens.”

Trump amenințase în mod repetat cu măsuri americane mai dure împotriva Moscovei, dar le-a evitat până acum, sperând să intermedieze un acord de pace după invazia declanșată de Rusia în februarie 2022.

Administrația republicană a încercat să prezinte Statele Unite drept un mediator neutru între cele două națiuni aflate în război. În ultimele luni însă, președintele american s-a arătat din ce în ce mai frustrat de refuzul Kremlinului de a avansa în negocieri.

Ce poate face Ucraina

Experții au analizat opțiunile pe care le are la dispoziție guvernul de la Kiev ca să facă față atacurilor intense ale Rusiei împotriva infrastructurii sale energetice. Ei au indicat mai multe probleme cu care se confruntă Ucraina:

Apărarea antiaeriană deficitară. Prima problemă pentru Ucraina este că nu există o modalitate simplă de a consolida apărarea antiaeriană suficient pentru a proteja toate centralele electrice, substațiile, transformatoarele, depozitele de gaze și câmpurile de extracție. Rachetele antiaeriene sunt scumpe și ineficiente împotriva roiurilor masive de drone.

De asemenea, dronele rusești dotate cu inteligență artificială pot evita bruiajul și ataca din unghiuri care îngreunează interceptarea. În acest context, trebuie menționat că Germania a promis că va trimite mai multe sisteme Patriot fabricate în SUA.

“E greu să ne imaginăm nivelul de apărare antiaeriană de care am avea nevoie. Este aproape imposibil să faci față la 500-800 de drone simultan,” a spus Andrian Prokip.

Ruperea Ucrainei în două. Cealaltă problemă identificată de analiști este că această ofensivă energetică rusă amplificată face, în mod perfid, exact ceea ce Moscova încearcă de ani de zile să facă în mod direct: să rupă estul Ucrainei de vestul țării. Majoritatea atacurilor recente s-au concentrat în câteva orașe din nord-est și est, cu eforturi suplimentare de a distruge liniile de transmisie dinspre vest, care ar fi putut atenua penuria de energie.

“Pe malul estic al Niprului, o mare parte din capacitatea de producție a fost distrusă,” a spus Prokip, referindu-se la două atacuri ruse majore din octombrie. În timp ce producția de energie este mai puțin afectată la Kiev și în vest, devine tot mai greu să se mențină conexiunile între cele două jumătăți ale țării și să se prevină penele masive de curent.

“Pur și simplu nu putem transmite energia,” a adăugat el.

În acest context, multe voci din Ucraina sugerează o escaladare în oglindă, prin aducerea războiului energetic pe teritoriul rus – lucru pe care Kievul nu l-a făcut până acum, în ciuda atacurilor asupra rafinăriilor Rusiei. Deși atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești au avut un impact economic și militar semnificativ, ele nu au vizat să lase civilii ruși în frig sau în întuneric.

Cea mai bună apărare ar putea fi un atac ofensiv, dar o astfel de escaladare ar putea fi contraproductivă strategic, a spus Ferris.

“Dacă se ajunge acolo, Ucraina ar pierde avantajul moral, iar victimele civile ar servi propagandei ruse,” a spus ea. “O astfel de escaladare ar face mult mai dificilă orice negociere și ar putea chiar să-l determine pe Trump să manifeste simpatie față de poziția Rusiei.”

În aceste condiții, guvernul de la Kiev are un număr limitat de variante, iar una dintre ele este investirea în refarcerea infrastructurii. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a cerut de altfel săptămâna trecută sprijin suplimentar din partea Europei pentru centralele electrice și liniile de înaltă tensiune grav afectate, pentru a evita o criză umanitară.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a promis luna aceasta că va lucra la acordarea unui ajutor energetic suplimentar de 100 milioane de euro pentru a ajuta Ucraina să treacă peste lunile următoare.

Iar la Kiev, discuțiile despre sprijin militar s-au mutat de la cererea de rachete americane Tomahawk la solicitarea unor sisteme suplimentare de apărare antiaeriană Patriot.

Aceasta după ce, în timpul unei vizite pe care Zelenski a făcut-o recent la Casa Albă, președintele SUA i-a transmis omologului său ucrainean că se gândește să nu vândă Ucrainei rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune, el exprimându-și totodată optimismul că războiul se îndreaptă spre un final care ar face inutilă o astfel de armă.

Reamintim că, de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022, Kievul a formulat în repetate rânduri cereri pentru rachete cu rază lungă de acțiune, analizând posibilitatea de a lovi baze militare, infrastructură energetică și alte obiective critice ale Rusiei aflate departe de liniile frontului. Rachetele Tomahawk, dezvoltate de gigantul Raytheon, pot zbura la circa 2.000 km, ceea ce ar face ca Moscova să se afle în raza de acțiune a Ucrainei.  Zelenski a susținut că posibilitatea unor astfel de atacuri l-ar determina pe Putin să trateze mai serios apelurile lui Trump la negocieri directe pentru încheierea războiului.

Trump a declarat însă că este ezitant să apeleze la stocul american de rachete Tomahawk, schimbându-și poziția după câteva zile în care sugerase că ia în considerare trimiterea lor pentru a ajuta Ucraina să respingă invazia rusă.

  • “Am obligația să mă asigur că țara noastră este complet aprovizionată, pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla în război sau pe timp de pace,” a spus Trump.
  • “Am prefera ca Ucraina să nu aibă nevoie de Tomahawk-uri. Sincer, am prefera ca războiul să se termine,” a adăugat ocupantul Biroului Oval.

Potrivit declarațiilor făcute atunci de comentatorii de peste ocean, schimbarea de ton a lui Trump privind rachetele Tomahawk i-a dezamăgit pe ucraineni. Asta după ce liderul de la Casa Albă păruse deschis ideii de a vinde Ucrainei aceste rachete, în ciuda avertismentelor lui Putin că un astfel de pas ar tensiona și mai mult relațiile americano-ruse.

Concluzia. Atacurile rusești asupra gazului ucrainean sunt mai mult decât lovituri punctuale: ele constituie o strategie coerentă de coerciție pe timp de iarnă, menită să submineze reziliența internă a Ucrainei, să rupă legăturile est-vest și să forțeze concesii politice prin transformarea frigului într-o armă.

Țintirea producției, depozitării și distribuției de gaze, în paralel cu distrugerea infrastructurii electrice, urmărește un dublu efect – umanitar și economic – obligând Kievul la importuri scumpe și testând răbdarea populației în fața penelor și raționalizărilor.

Ce opțiuni are Ucraina? Răspunsul include trei paliere: scut aerian și antidrone mai dens în jurul nodurilor energetice; reparații rapide, fonduri dedicate și redundanțe tehnice, sprijin european și transatlantic orientat pe energie (asistență în gaze, echipamente, piese critice) dublat de presiuni economice asupra exporturilor energetice ale Rusiei. Păstrarea avantajului moral – evitând riposte ce ar penaliza civilii ruși – rămâne esențială pentru solidaritatea internațională cu Ucraina.

În termeni practici, miza iernii nu este doar supraviețuirea infrastructurii, ci menținerea voinței societății ucrainene și a unității sprijinului extern. Dacă Kievul și partenerii săi vor reuși să treacă vârful sezonului cu încălzirea funcțională, mesajul către Moscova va fi clar: costul campaniei energetice depășește beneficiul, iar frigul nu poate înlocui victoria pe câmpul de luptă sau la masa negocierilor.

Tactica lui Putin pare a fi aceea de a-i îngheța pe ucraineni și a-i determina să capituleze. Vor rezista însă aceștia în fața atacurilor tot mai intense ale Moscovei?

Surse: Foreign Policy, AP, The Guardian, Financial Times, Atlantic Council, The Economist, Kyiv Post, BBC, Naftogaz.com, meduza.io, treasury.gov, Interfax.com.ua, europa.eu, X