Statul trebuie să găsească aproape 5 miliarde de lei
pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, după ce
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul
Guvernului. Decizia pune presiune pe buget, într-un moment în care
Executivul trebuie să identifice bani pentru mai multe obligații de
plată. Analistul economic Adrian Negrescu propune negocierea unei
plăți eșalonate, în timp ce sociologul Robert Santa atrage
atenția asupra sentimentului de nedreptate socială și a
conflictului dintre generații, într-o țară în care numeroși
copii trăiesc în sărăcie.

Un ciocan de judecător peste bancnote de 100 și 200 de lei

Dintr-o singură pensie specială a unui magistrat se pot plăti 90 de alocații Foto: arhivă

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) obligă
Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare
achitării drepturilor salariale restante ale magistraților,
estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Hotărârea Curții de
Apel București, menținută în recurs, prevede un termen de 10 zile
pentru executarea obligației, precum și penalități pentru
întârziere.

Miza nu se rezumă însă la suma pe care statul trebuie să o
achite. Potrivit instanței supreme, majorările și penalitățile
acumulate în timp fac ca fiecare an de amânare să adauge peste 21%
la datoria inițială, în condițiile în care dobânda medie a
datoriei publice este de 7,4%.

„O proporție considerabilă este generată de majorări și
penalități stabilite prin lege, între care dobânzile
penalizatoare, făcând ca fiecare an de amânare să adauge peste
21% pe an la datoria inițială, grevând și mai mult bugetul
public, față de 7,4% dobânda medie a datoriei publice”,
precizează ÎCCJ într-un comunicat.

Astfel, problema nu mai este doar plata unor drepturi salariale
recunoscute în instanță, ci și costul întârzierilor și
capacitatea statului de a-și onora obligațiile fără să amplifice
presiunea asupra finanțelor publice.

Adrian Negrescu: „De unde vor lua banii rămâne
un mare semn de întrebare”

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că decizia
instanței intervine într-un moment complicat pentru bugetul de
stat, în condițiile în care autoritățile trebuie să identifice
resurse pentru mai multe obligații de plată.

„Decizia instanței va influența rectificarea bugetară, care
ar trebui finalizată până la 1 noiembrie. De unde vor lua banii
rămâne un mare semn de întrebare. Ministrul Nazare abia a găsit
fonduri pentru plata a 2 miliarde de lei către constructorii din
PNRR”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În opinia sa, una dintre variantele care ar putea fi luate în
calcul este negocierea unei plăți eșalonate cu magistrații. O
asemenea soluție ar permite distribuirea efortului financiar pe o
perioadă mai lungă, în loc ca statul să încerce să mobilizeze
întreaga sumă într-un interval foarte scurt.

„Plata eșalonată ar putea fi o soluție. Premierul Luca
Niculescu ar trebui să negocieze plata eșalonată cu magistrații.
Altfel, statul nu va avea de unde plăti, iar dobânzile sunt
cămătărești. Nu se practică nicăieri o astfel de dobândă, e
de trei ori mai mare decât dobânda pe care statul o plătește
pentru datorie publică”, a afirmat Adrian Negrescu.

Analistul se referă la costul anual de peste 21% indicat de ÎCCJ,
comparativ cu dobânda medie de 7,4% aferentă datoriei publice.
Diferența arată cât de costisitoare poate deveni amânarea unei
obligații, mai ales atunci când suma de la care se calculează
majorările este de ordinul miliardelor de lei.

De unde ar putea veni banii și ce alte plăți
sunt în pericol

Presiunea asupra bugetului nu se rezumă la obligația față de
magistrați. Statul are și alte datorii, iar amânarea unor plăți
poate produce efecte în economie, mai ales atunci când sunt
implicați furnizori de bunuri și servicii esențiale.

Negrescu amintește dificultățile întâmpinate în
identificarea fondurilor pentru constructorii implicați în
proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și
Reziliență (PNRR). În paralel, România trebuie să își gestioneze
deficitul bugetar și să își respecte angajamentele privind
consolidarea finanțelor publice.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

O plată de aproape 5 miliarde de lei ar pune, astfel,
autoritățile în fața unei decizii dificile privind calendarul și
sursele de finanțare. Dacă banii sunt alocați cu prioritate pentru
executarea hotărârii, Guvernul trebuie să explice cum va gestiona
celelalte obligații bugetare. Dacă plata este amânată, statul
riscă să suporte costuri suplimentare.

În acest context, eșalonarea ar putea reduce presiunea imediată
asupra bugetului, dar nu ar elimina obligația de plată și nici
costurile întârzierii, în lipsa unei soluții juridice care să
reglementeze efectele acesteia.

Robert Santa: „Este o povară
intergenerațională crasă”

Dincolo de calculele bugetare, decizia poate alimenta o dezbatere
mai amplă despre echitatea socială, într-o perioadă în care
populației i se cer sacrificii pentru reducerea deficitului.

Pensie de 40.000 de lei pentru Andrea Chiș, fosta judecătoare propusă ministru al Justiției. „Nu banii m-au făcut să ies la pensie”

Robert Sânta, cercetător la Rethink România, consideră că
tensiunile legate de pensiile și veniturile unor categorii
profesionale privilegiate nu sunt specifice României. În opinia sa,
problema trebuie privită și prin prisma raportului dintre generații
și a modului în care sunt distribuite resursele publice.

„În întreaga Europă este o problemă legată de presiunea pe
pensii. Este percepută ca o povară intergenerațională. Și în
Franța sunt persoane din sectorul public care se pot pensiona mai
devreme, cu pensii mari. La fel e și în România, unde pensiile
magistraților sunt de câteva ori mai mari decât salariul mediu”,
a explicat cercetătorul pentru „Adevărul”.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Acesta consideră că diferențele mari dintre veniturile unor
categorii profesionale și resursele disponibile pentru restul
societății pot alimenta percepția unei distribuiri inechitabile a
banilor publici.

„Este nedrept, este o povară intergenerațională crasă.
Niciun stat nu-și permite să plătească de n ori salariul minim”,
afirmă cercetătorul.

El atrage atenția asupra contrastului dintre obligațiile
bugetare și problemele sociale care continuă să afecteze România,
în special sărăcia în rândul copiilor.

„Este un conflict uriaș: plătitorii de taxe susțin pensiile
și alocațiile copiilor, o treime dintre copii fiind în sărăcie
cruntă”, a declarat Robert Santa.

Pensia unui magistrat, comparată cu alocațiile
a până la 100 de copii

Pentru a ilustra diferențele dintre nivelurile de venit, expertul face o comparație între pensiile mari din sistemul judiciar
și sprijinul financiar acordat copiilor.

„Pe de altă parte, o pensie de 25.000 de lei – așa cum ați
spus că sunt pensiile magistraților, conform datelor CNPP –
înseamnă alocația a circa 80-100 de copii”, a declarat
cercetătorul pentru „Adevărul”.

Comparația se referă la echivalența valorică dintre o pensie
lunară de 25.682 de lei, conform datelor Casei Naționale de Pensii
Publice (CNPP) pe luna septembrie 2026, și alocațiile lunare ale
copiilor cu vârste între 2 și 18 ani, de 292 de lei/lunar.

„Rămâne de văzut ce va face statul”

În privința plății celor aproape 5 miliarde de lei către
magistrați, Robert Santa spune că efectul social va depinde și de
deciziile pe care le va lua Guvernul în perioada următoare.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Rămâne de văzut ce va face statul, dacă va prioritiza plata
asta, în condițiile în care alte plăți sunt amânate”, a
afirmat cercetătorul.

Santa face referire la restanțele pe care statul le-ar avea față
de furnizorii de energie, producătorii de medicamente și alți
furnizori de servicii medicale. Într-un asemenea context,
prioritizarea unei obligații de miliarde de lei poate alimenta
întrebări despre criteriile după care sunt distribuite resursele
bugetare.

Pentru cetățeni, problema poate deveni una de echitate: de ce o
anumită categorie își recuperează drepturile printr-o hotărâre
judecătorească, în timp ce alți furnizori sau beneficiari ai
banilor publici așteaptă să fie plătiți?

Decizia CCR în disputa Bolojan-Înalta Curte pentru 4,8 miliarde de lei. Ce se întâmplă cu banii magistraților

Din punct de vedere juridic, existența altor datorii nu anulează
însă obligația statului de a executa hotărârile judecătorești
definitive. ÎCCJ a insistat tocmai asupra acestui principiu în
comunicatul publicat după pronunțarea deciziei, susținând că
obligațiile stabilite prin hotărâri judecătorești trebuie
achitate.

De ce poate deveni cazul o problemă de încredere
în instituții

Atunci când populației i se cer taxe mai mari, reduceri de
cheltuieli sau acceptarea unor măsuri de austeritate, plata unor
restanțe foarte mari către o categorie profesională poate fi
percepută ca un tratament inegal, chiar dacă obligația are la bază
o hotărâre judecătorească.

Sentimentul că unele categorii beneficiază de o protecție
juridică și financiară mai puternică decât altele poate accentua
nemulțumirea față de modul în care sunt distribuite resursele
publice. În acest context, comparația cu situația copiilor aflați
în sărăcie sau cu obligațiile restante ale statului față de
furnizori poate deveni un argument puternic în dezbaterea publică.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În același timp, respectarea hotărârilor definitive este
esențială pentru funcționarea statului de drept. Discuția privind
echitatea socială nu poate elimina obligația legală de plată,
după cum nici constrângerile bugetare nu justifică automat
ignorarea unei hotărâri judecătorești.

Provocarea pentru Guvern este să găsească o soluție care să
respecte decizia instanței și să limiteze costurile suplimentare,
fără să agraveze inutil dificultățile bugetare.

Cele aproape 5 miliarde de lei reprezintă, astfel, mai mult decât
o datorie salarială. Suma concentrează o problemă de disciplină
bugetară, o dispută privind raportul dintre puterile statului și o
tensiune socială legată de echitate. Modul în care autoritățile
vor gestiona plata va conta atât pentru finanțele publice, cât și
pentru încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-16T07:26:05.909Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/economie/datoria-de-5-miliarde-de-lei-catre-magistrati-2564301.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”datoria-de-5-miliarde-de-lei-catre-magistrati-2564301.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/datoria-de-5-miliarde-de-lei-catre-magistrati-2564301.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}