19 Octombrie 2026, 21:56
Ilie Toma

Unele tehnologii noi fascinante nu sunt decât o reinterpretare a unor tehnologii vechi, care n-au funcţionat atunci din cauza diverselor constrângeri, dar care pot funcţiona azi cu mai multe ingrediente moderne la îndemână. Producătorul european de avioane Airbus are uzine de componente pe mai multe continente şi are propria flotă de nave care fac curse transoceanice pentru a-i asigura logistica de producţie. Acum câţiva ani, Airbus a decis că vrea să reducă substanţial emisiile şi a acceptat ideea îndrăzneaţă a proiectanţilor, de a aplica o tehnologie de propulsie navală veche de 100 de ani. Prima navă, numită Spirit of Tolouse, a fost construită acum şi va intra în curând în operare.

Foto: Noua navă construită pentru Airbus

Cei 6 cilindri rotativi, de 35 metri înălţime, reprezintă un soi de vele, cu ajutorul cărora nava e propulsată cu ajutorul vântului. Sună absolut contraintuitiv, or, velele sunt de obicei întinse, pe o suprafaţă cât mai mare, pentru ca, prin rezistenţa care o opun vântului, să capteze o suprafaţă cât mai mare şi să asigure forţa de propulsie. Un cilindru, însă, nu pare a fi cea mai eficientă metodă de a capta forţa vântului.

Însă secretul e în faptul că aceşti cilindri rotativi se rotesc în permanenţă, iar atunci când vântul trece pe lângă ei, din cauza rotaţiei lor apare o diferenţă în felul în care curenţii de aer pot ocoli cilindrul pe o parte şi pe cealaltă. Turbulenţa propriei rotaţii impune curenţii de pe una din părţi să parcurgă o cale mai lungă, iar astfel apare un vector de forţă perpendicular cu direcţia vântului.

Foto: Vizulizarea efectului Magnus şi vectorul forţei de propulsie care apare

Acest efect aerodinamic are denumirea de efectul Magnus, după numele unui fizician german din secolul XIX, care l-a studiat. Iar acest tip de rotoare au denumirea de rotoare Flettner, după numele inventatorului german Anton Flettner, care a şi construit prima navă din lume acum aproape 100 de ani, cu această tehnologie. Acea primă navă, construită în 1924, avea numele de Buckau, fiind redenumită ulterior în Baden Baden. Ea a fost echipată cu două asemenea rotoare şi a traversat Atlanticul în 1926, deci exact 100 ani în urmă.

Nava a confirmat pe atunci o anumită economie de combustibil, dar această economie era atât de mică, încât nu părea foarte convingător dacă economia s-a datorat rotoarelor sau condiţiilor mai prielnice de navigare, iar într-o epocă a combustibililor ieftini, efortul de a dezvolta tehnologia a fost considerat nemeritat.

Acum, însă, în 2026, noua navă Airbus nu mai foloseşte doar două rotoare, ci şase, şi aceste rotoare sunt mai înalte. Pe lângă asta, studiului fenomenului Magnus a arătat că e foarte important raportul între viteza exterioară a rotorului şi viteza vântului, pentru a atinge randamentul maxim, iar asta înseamnă că în mod ideal acest rotoare ar trebui să-şi poată varia turaţiile în funcţie de viteza de facto a vântului, captată de senzori şi ajustată automat. Asta nu era posibil acum 100 de ani, însă e posibil azi, iar astfel tehnologia poate ajunge la randamentul său maxim.

Ei bine, aşa cum spuneam, aceste rotoare trebuie să rotească în permanenţă, iar asta înseamnă că energia pentru rotirea lor trebuie să vină de undeva, din altă sursă. Prin urmare, ele nu pot fi singura sursă de propulsie, iar nava Airbus e proiectată să aibă două motoare Wartsila 32 în 4 timpi, care să producă forţa principală de propulsie. Motoarele pot opera cu metanol sintetic, astfel încât emisiile lor să fie considerabil mai mici. Pe lângă asta, nava mai are şi două generatoare de electricitate la bord.

Airbus şi inginerii proiectanţi ai acestei nave au publicat de curând mult mai multe cifre despre funcţionarea întregului sistem de propulsie, iar aceşti parametri sunt de-a dreptul impresionanţi. Fiecare rotor are 5 metri diametru şi 35 metri înălţime şi generează o forţă maximă de propulsie de 350 kN în condiţii prielnice de vânt. Împreună, cei 6 cilindri verticali generează până la 2.100 kN de forţă de propulsie, echivalentul cu 214 tone-forţă.

E o forţă uriaşă, capabilă să asigure o mare parte din forţa necesară navigării navei, în funcţie de condiţii. Or, la 2.100 kN, forţa e echivalentă cu 15,12 MW în putere de propulsie, deci echivalentul a 20.557 CP! Spirit of Tolouse e o navă de 168 metri lungime şi 23,32 metri lăţime, iar această forţă îi poate fi suficientă pentru propulsia completă în anumite condiţii.

În viaţa reală, însă, forţa totală maximă de 2.100 kN e un fenomen mai greu de atins, din cauza direcţiei diferite a vântului, când o pare din forţă poate avea vector lateral sau vântul e mai slab. Dar chiar şi la un sfert sau o treime din această forţă, puterea de propulsie de 6.000-7.000 CP e semnificativă şi reduce considerabil din sarcinile pe care motoarele cu combustie trebuie să le susţină.

Şi apoi, mai există curiozităţi în modul de funcţionare. Fiecare cilindru are o turaţie de până la 180 rpm, iar pentru a susţine această turaţie, e nevoie de un electromotor de 175 kW. Asta înseamnă că cele 6 rotoare consumă 1.050 kW de putere electrică la bord, pentru propria rotire. Marea întrebare e dacă punerea unei asemenea sarcini pe un grup electrogen n-ar avea un randament mai mare dacă acel motor ar participa pur şi simplu la propulsie, direct. Şi răspunsul derivă din cifrele de mai sus. Dacă prin 1,05 MW electrici consumaţi, cu o forţă mecanică a motorului de 1,1 MW, se poate obţine între 4,4 şi 15 MW forţă de propulsie, atunci coeficientul de multiplicare al acestei forţe datorită efectului Magnus şi al vântului e excepţional de rentabil pentru randamentul final al navei.

Da, există şi un efect advers al adăugării a aproximativ 500 de tone de echipamente la bord cu cele 6 rotoare, dar contribuţia în propulsia navei e un semnificativă şi reduce considerabil consumul de carburant şi emisiile. Producătorul acestor turnuri, Norsepower, le-a mai pus până acum într-o dimensiune identică doar pe o singură navă norvegiană, SC Connector, dar acolo sunt doar două la număr, însă dimensiunea e identică, de 35 metri. Şi ele au indicat în viaţa reală o reducere de consum de până la 20-25%, iar puterea de propulsie maximă pe care au înregistrat-o în condiţii ideale a fost de 7 MW.

Foto: Nava SC Connector, cu rotoare similare

Pe navele Airbus, cu 6 rotoare, reducerea consumului va fi şi mai consistentă, deci, cu o forţă de propulsie şi mai generoasă. Acum prima navă, deja complet echipată, va începe primele teste de mare în aceste săptămână, iar după asta va începe operarea în viaţa reală. Alte două nave identice sunt în plin proces de construcţie şi echipare şi se vor alătura ulterior flotei Airbus.

4

30,143

Înapoi

ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT