Alegerile de la mijlocul mandatului („midterms”) din SUA reprezintă un test decisiv pentru administrația Trump și un adevărat barometru al nemulțumirilor publice.

De la bătălia simbolică din Texas până la impactul real asupra României și a Europei, alegerile din Congresul american aduc în prim-plan o dinamică politică extrem de complexă. Într-o analiză detaliată pentru „Adevărul”, politologul Mihnea Stoica explică mizele confruntării, factorii economici care apasă greu asupra republicanilor și ce ar însemna o eventuală victorie a democraților pentru Casa Albă, România și Europa.   

Americanii se prezintă la urne

Americanii își vor vota aleșii sau o parte a lor la midterms Foto: Pixabay

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Adevărul:
Votul anticipat pentru alegerile americane de la mijlocul mandatului, midterms, așa cum sunt numite în SUA, a început încă de luni, la
Texas, iar până pe 3 noiembrie toate statele americane
își vor alege noii guvernatori, congresmani și deputați. Care este
sistemul electoral și specificul acestuia?

Mihnea
Stoica: Aceste midterms sunt chiar la jumătatea mandatului
președintelui în exercițiu, în cazul nostru Donald Trump. Chiar
dacă președintele nu se află pe buletin, avem un adevărat
festival electoral. Ceea ce noi am numit, din perspectivă europeană,
Parlamentul – Congresul american e format din Camera
Reprezentanților și Senat. Și la aceste alegeri, toate locurile
din Camera Reprezentanților sunt scoase la bătaie, peste 400 de
locuri. Lucrurile stau puțin diferit în cazul Senatului. Pentru că
nu se aleg acum toți senatorii, se alege doar aproximativ o treime
din Senat. Și,
apropo de asta, este un alt motiv pentru care calculele trebuie să
fie privite mai îndeaproape: pentru că o victorie a republicanilor
la Senat trebuie să țină cont și de faptul că nu toate locurile
din Senat vor fi scoase la concurs în aceste alegeri. Astfel, o
victorie a lor în aceste alegeri trebuie pusă în contextul mai
mare în care doar o treime din locurile de la Senat sunt scoase la
mezat, cum să-i spunem.

Deci,
pe lângă astea, sunt și alegeri, în același timp, pentru cea mai
mare parte a guvernatorilor, plus că sunt și alegeri legislative în
interiorul statelor. Fiindcă, să nu uităm, fiecare stat are
propriul său legislativ, deci e interesant. Dar Camera
Reprezentanților rămâne etalonul. Alegerile pentru membrii Camerei
Reprezentanților sunt cele mai interesante, cele mai, putem să le
spunem spectaculoase. Pentru că acolo discutăm despre districte
uninominale sau colegii uninominale, cum le-am zis noi din
perspectivă europeană. Am avut și noi în România alegeri
uninominale și știm despre asta. E sistemul acela, the winner takes
it all: adică ai un vot în plus, ai câștigat.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Și,
sigur, să nu omitem și faptul că fiecare stat – dacă e să ne
referim la locurile din Camera Reprezentanților, la fel și la Senat
– are un anumit număr de reprezentanți în Congres. Ne gândim la
faptul că sunt – și sunt aproape convins – statul cu cel mai
mare număr de reprezentanți este California. Deci, o victorie a
democraților în California contează mai mult decât o victorie a
republicanilor în Wyoming, care are mai puțini reprezentanți. Deci
cam asta cred că ar fi.

De ce sunt taxați republicanii

Donald
Trump suferă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat, iar
sondajele de opinie arată că popularitatea sa a ajuns la un minim istoric, la fel ca în cazul lui Emmanuel Macron și Friedrich Merz, în Europa. Cum îi
poate afecta acest lucru pe republicani, într-un moment atât de
complicat?

În
general, aceste alegeri la mijloc de mandat sau midterms, cum se
numesc ele în limba engleză, reprezintă, de fapt, un referendum
asupra președintelui. Sigur, asupra performanței președintelui.
Sau asupra performanței percepute, dacă e să fim și mai
expliciți. Pentru că, sigur, președintele nu e pe buletin, iar
americanii nu pot acum să voteze cu Trump sau cu un contracandidat.

Dar
e o supapă în sensul în care, și nu doar de ieri, de azi, ci
istoric așa a fost, e o șansă ca alegătorii să-și exprime
mulțumirea sau nemulțumirea, de cele mai multe ori votând pentru
partidul preferat pe care să-l trimită în Congres sau votând
împotriva unuia dintre cele două partide. Și, numai din punct de
vedere istoric, regula, aproape că a fost un soi de, putem să
zicem, regulă de fier în istoria politicii americane, partidul
președintelui a cam pierdut.

Ce i se reproșează acum lui Donald Trump și care ar fi marile nemulțumiri ale americanului de rând?

În
primul rând, e vorba despre așteptările foarte mari pe care le-a
creat campania prezidențială din 2024. Donald Trump a avut –
indiferent că ne place sau nu ne place – el a avut o campanie
foarte bună. Și a și știut ce să promită, a știut cum să
promită și a știut să profite de ceea ce orice politician abil ar
fi făcut-o, cred. Iată că el a fost acesta. A știut să profite
de predarea de ștafetă care s-a întâmplat la democrați. Când,
știm bine, Biden a renunțat în favoarea vicepreședintei Kamala
Harris, dar doar cu ceva mai mult de 100 de zile înainte de data
votului. Deci a profitat, hai să-i spunem, de furtuna perfectă care
i-a cuprins pe democrați atunci.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Așa
că au fost promisiuni făcute de Trump, promisiunile au fost foarte
mari, mai ales pentru că a existat o parte a electoratului care încă
nu simțea, după perioada pandemiei, un reviriment economic. Plus că
și începuse războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și
erau apele tulburi. Și atunci promisiunile au fost mai puțin
mărginite.

Apoi
e vorba despre câțiva factori care afectează, în principiu, cam
pe orice președinte, indiferent că-i democrat sau republican,
factori care i-au afectat la midterm elections și, în general, au
afectat popularitatea lor. Economia – e un faimos studiu care
spune, citez, „It’s the economy, stupid!”. Adică economia e cea
care dictează și, de obicei, când sunt probleme economice,
președinții în funcție sunt cei care decontează, în cazul
acesta Donald Trump.

Apoi
mai este o chestiune importantă, un factor important, și anume
războiul. De obicei, în momentul în care există un război
declanșat pe parcursul unui mandat al unui președinte, acest
președinte are de suferit electoral. Să ne aducem aminte, în 2006,
războiul din Irak, care l-a costat pe Bush – mă refer la
alegerile midterms din 2006, când cred că republicanii au pierdut
și Senatul, și Camera Reprezentanților. Deci și atunci, dacă nu
mă înșel, Nancy Pelosi a ajuns prima femeie speaker din istoria
politică a Americii.

Deci
sunt aceste lucruri și, în general, în această situație discutăm
despre războiul cu Iranul, care am văzut din diferite materiale de
presă că nu e o situație confortabilă nici chiar pentru
republicani, nici chiar pentru susținătorii cei mai înfocați ai
lui Donald Trump, mai ales faptul că nu se încheie. Și toate
acestea se resimt în viața de zi cu zi a cetățenilor. Aș spune
că acestea sunt lucrurile care îi deranjează cel mai mult pe
alegători și care se reflectă și în cota de popularitate a
președintelui Donald Trump.

Acum,
încă o chestiune aș vrea să mai spun aici: să nu uităm faptul
că, din păcate, în sondarea opiniei publice – și în Europa, și
în Statele Unite, și peste tot – există, din motive independente
de cei care fac aceste studii sociologice, și erori. Pentru că unii
respondenți nu se simt neapărat confortabil cu preferințele lor
politice, există o anumită presiune pe care o resimt – presiune
din partea societății sau din partea apropiaților, sau o presiune
pe care pot să o resimtă și în dialogul pe care îl au cu
sociologul, cu persoana care formulează întrebarea și care
așteaptă răspunsul – și atunci mai știm că se mai pot
întâmpla surprize.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Deci
aceste sondaje, printre care și cel menționat de dumneavoastră,
sunt un indicator sau ne arată o tendință care e greu de combătut,
dar aș aștepta până la momentul numărării voturilor pentru a ne
lămuri cât de mare este deziluzia alegătorilor, aparenta deziluzie
sau dezamăgire.

Bătălia pentru statele-cheie și specificul electoral american

Fiindcă
ne-am referit la sondaje, aș aminti și că, așa cum arată un
sondaj făcut de Reuters și Ipsos, 47% dintre alegătorii înregistraţi care au luat parte la acest studiu susțin că ar vota cu democrații și doar 35%
cu republicanii. Și vedem că și în Texas, stat care e unul dintre fief-urile republicanilor,
democrații au un ușor în avantaj. Care ar fi, la început de „război”,
atuurile fiecăruia din cele două partide și, respectiv, punctele slabe?

Cred
că sunt două niveluri la care se poate purta discuția cu privire
la Texas, cel puțin. Texasul e un simbol, unul dintre marile
simboluri ale republicanilor, pentru că de câteva decenii
republicanii au o influență politică majoră în Texas. Deci, dacă
s-ar întâmpla ca Texasul să „cadă”, cu ghilimelele de
rigoare, sau în sensul în care să fie câștigat de democrați,
asta înseamnă că nu mai putem vorbi doar despre un simplu val al
democraților. Am văzut în presă și mențiuni privind acest
concept. Ar fi un tsunami pentru democrați. Deci ar fi simbolic o
mare înfrângere pentru republicani.

Pe
de altă parte – dacă la nivel simbolic acesta e cadrul discuției
–, cadrul pragmatic e unul în care mi-e greu să cred că s-ar
putea întâmpla o schimbare radicală într-o perioadă totuși
relativ restrânsă. La scara istoriei, doi ani înseamnă puțin. De
ce? Pentru că politica nu înseamnă doar comunicare. Într-o bună
măsură e comunicare, dar mai există și un aspect important:
logistica și mobilizarea. Ori într-un stat sau într-o regiune unde
decenii întregi ai deținut puterea, înseamnă că ți-ai format
unele mijloace nu doar de comunicare eficiente, ci și de mobilizare
a alegătorilor, de coeziune, variante și strategii de a-i ține
aproape prin funcții pe care le-ai dat celor din partid. Așa se
întâmplă în democrație, că ne place, că nu ne place.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Și
atunci aș fi un pic mai rezervat. Nu zic că surprize nu se pot
întâmpla, dar poate e bine să fim un pic mai rezervați deocamdată
și să lăsăm urnele să vorbească. Și știm că în America, cel
puțin la alegerile prezidențiale, poate să dureze foarte mult
numărătoarea. În plus, după Texas vor urma și celelalte state.

Tradiția midterms

Au
existat și excepții la aceste alegeri de mijloc de mandat, când
partidul președintelui în funcție a câștigat midterms?

Au
fost câteva excepții, dar, sigur, au fost și cazuri – foarte
recente unele dintre ele, în care eșecul partidului președintelui
a fost unul răsunător. Și, uitându-mă în istoria recentă, am
văzut la Obama, de exemplu, în 2010: a pățit-o sau a suferit o
înfrângere pe care și el a recunoscut-o ca fiind astfel.

NATO își schimbă strategia și promite să zdrobească orice agresor. De ce România rămâne vulnerabilă

Există
percepția greșită că, dacă un partid pierde midterms, automat va
pierde ulterior și prezidențialele. Sau, în cazul de față, ar
putea fi chiar așa?

Nu
neapărat, pentru că asta nu înseamnă că nu au șansa de a se
redresa din perspectiva percepției publice. Numai că noi, în
această situație, suntem, într-un fel, într-o situație
excepțională. Acum suntem într-o situație excepțională, pentru
că, în mod normal, Donald Trump nu va mai candida pentru al treilea
mandat. Și, sigur, depinde ce se va întâmpla la aceste alegeri la
mijloc de mandat. Dar a fost – dacă nu mă înșel – tot așa,
și George W. Bush a primit o lovitură electorală la primele
midterms. După aceea s-au redresat lucrurile…

Deci,
o dată, istoria ne arată că președinții care au candidat pentru
un al doilea mandat și care au suferit o neplăcere electorală la
alegerile de mijloc de mandat s-au redresat, mulți dintre ei. Și
ideea este că au avut timp, acești doi ani care se mai scurg după
alegerile de la mijloc de mandat, după midterms, până la alegerile
prezidențiale următoare.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Mihnea Stoica analizează bătălia pentru America

Mihnea Stoica este cercetător și cadru didactic la UBB Cluj Foto: Arhivă personală

Asta
înseamnă că indiferent care va fi rezultatul pe 3 noiembrie, nu ar
trebui luat neapărat ca un punct de reper pentru alegerile pentru
Casa Albă?

Rezultatul
pe care îl vom vedea acum nu ne spune foarte multe despre ce se va
întâmpla peste doi ani. Ne dă o imagine a momentului, e o
fotografie a momentului. Și de acolo încolo se joacă din punct de
vedere politic.

Într-adevăr,
popularitatea președintelui e factorul decisiv și tot datele
istorice ne arată că – și firesc, asta și politologic se poate
explica ușor, și sociologic – președinții care vin pe un val mare
de popularitate și câștigă alegerile prezidențiale sunt și cei
care pierd cel mai mult la midterms, de cele mai multe ori. Pentru
că, încă o dată, politologic putem să ne referim la
volatilitatea alegătorilor, care, sigur, îl văd pe unul dintre
candidați ca fiind cea mai bună soluție în alegerile
prezidențiale, iar după aceea, în doi ani, e suficient timp să se
decanteze lucrurile, să se deconteze… Acest președinte are de
unde să piardă, tocmai dacă vine pe un val mare de popularitate.
Deci, cu cât au obținut mai mult în alegerile prezidențiale, cu
atât și potențialul de a pierde alegători este mai mare.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ceea
ce, continuând răspunsul la întrebarea dumneavoastră, sigur că
motivează foarte mult opoziția. În cazul acesta, dacă – așa
cum arată multe sondaje și așa cum, într-o anumită măsură, ar
da de înțeles și discursul republicanilor – democrații vor
câștiga, va fi o gură de aer pentru ei. Cu atât mai mult cu cât
democrații au fost absolut șocați, bulversați după alegerile
prezidențiale sau, în fine, după alegerile de acum doi ani, când
au pierdut cursa pentru Casa Albă și când și în Senat, și în
Camera Reprezentanților republicanii au câștigat fără drept de
apel.

Aaici
va fi probabil un moment pe care îl așteaptă democrații, dar
această euforie ar trebui – și probabil știu ei mai bine decât
noi – trebuie să fie moderată și estompată, pentru că mai este
un pic până departe, cum s-ar spune. Până la prezidențiale mai
trebuie și ei să-și facă ordine în interiorul partidului. Că
există, am văzut chiar și în California – care e, în engleză,
stronghold, în română cum să-i spunem: o zonă absolut, prin
definiție, albastră, deci democrată – și acolo se vede acest,
poate nu conflict, dar această discrepanță între democrații
moderați, pe de o parte, și democrații radicali.

Scindări ideologice. Moderați versus progresiști și Teoria Potcoavei

Sunt numiți frecvent „woke” sau extremiști de către adversari. Care este denumirea corectă pentru această aripă radicală a democraților și cum se diferențiază ea de restul partidului?

Americanii
le-ar spune pur și radicali. De fapt, chiar și ei se prezintă ca
fiind radicali, dar ar fi, din perspectivă europeană, foarte
progresiști. Sau le putem spune așa: ultra-progresiști. Iar
democrații mai de centru, cei moderați, ar fi progresiști
moderați. Și democrații sunt, cu mici excepții, mai de stânga
progresistă. Atât de mari sunt aceste două partide, și
republicanii, și democrații, încât există aripi în interiorul
partidelor, iar unele aripi se mai și întâlnesc de la un partid la
celălalt.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Aici
chiar ajungem la un paradox, extremele care se întâlnesc și felul
în care uneori ajung să colaboreze extremiștii, stânga cu
dreapta, inclusiv în Europa. Putem vorbi de un fenomen sau sunt mai
mult excepții?

Chiar
astăzi am vorbit cu studenții despre așa-numita „teorie a
potcoavei ideologice”. Prin 2000, Jean-Pierre Faye, cercetător în
acest domeniu, scria despre cum extremele politice se atrag. Și, de
fapt, de la extrema stângă până la extrema dreaptă e doar un pas
prin modul în care se manifestă. Deci sunt teme din astea, dar nu
vă țin acum cu ele.

Gândiți-vă
că Rassemblement National sau, înainte, cum era Front National,
ăștia de fapt au capitalizat acolo unde erau alegători de stânga
radicală, chiar ai Partidului Comunist Francez.

Profilul candidaților și specificul alegerilor midterms

Dacă ar fi să privim cu harta Americii în față, care sunt statele-cheie unde bătălia va fi cel mai interesant de urmărit și ce profiluri de candidați sau elemente inedite ar trebui să avem în vedere până pe 3 noiembrie?

Privind
așa la harta Americii, cred că e interesant ce se va întâmpla și
în Ohio. Din Ohio e J.D. Vance. Aici sigur că discutăm și despre
un aspect simbolic: dacă Ohio se va întoarce către democrați,
atunci e o problemă și la nivel simbolic, fiind foarte aproape de
președintele Trump. Dar acolo înțeleg că e o luptă destul de
strânsă între democrați și republicani. Tot așa, dacă ne uităm
la sondaje, dau șanse de 50-50 între democrați și republicani.

Dar,
în general, cred că dacă ar fi să privim harta Americii, am putea
să ne uităm la candidații care sunt mai degrabă antisistem, care
au apărut fără să fi fost parte a establishment-ului politic al
celor două partide. Până la urmă, aici discutăm despre cele două
mari partide. Sigur că sunt candidați și din partea altor partide,
dar nu vor reuși să conteze foarte mult.

„A fost un atac pe teritoriul României, dar nu împotriva țării noastre”. Detaliul care face diferența între război și pace cu Rusia, explicat de un analist de intelligence

Și
în zona asta cred că aș privi lucrurile: tot felul de profiluri
ale unor candidați care pot să fie un pic neobișnuite pentru
discuțiile politice în general, mai ales prin țările dezvoltate.
Bine, sindicaliști… unii dintre ei – am văzut că un candidat
din Nebraska e sudor sindicalist, fost mecanic de fabrică. Deci sunt
apariții interesante în cursa aceasta. Sunt câteva nuanțe din
astea foarte viu-colorate și astea dau o altă perspectivă asupra
lucrurilor. Pentru că reperul este mandatul președintelui Statelor
Unite.

Ce ar însemna un eventual declin al puterii lui Trump pentru România și Europa

Există
percepția că o înfrângere a republicanilor ar știrbi puterea lui
Trump, iar multă lume așteaptă acest lucru în Europa și în
România. Totuși, ce relevanță ar avea rezultatele midterms din
perspectiva României și cu ce ar putea să se schimbe lucrurile.

Da,
scenariile sunt deschise. Foarte mult se discută despre
posibilitatea ca democrații să îi facă zile grele lui Donald
Trump de acum înainte. Pe de altă parte, există și perspectiva
conform căreia, dacă democrații ar face asta, ar fi percepută o
eventuală victorie a lor ca strict o dorință de răzbunare. Ori,
cred că americanii sunt interesați în acest moment de alte lucruri
decât răzbunarea față de anumite măsuri ale lui Donald Trump sau
față de stilul lui Trump.

Și
atunci, există și voci care spun că, dacă vor câștiga,
democrații mai degrabă ar trebui să se orienteze înspre măsuri
pe care le pot lua, având frâiele Congresului american, măsuri pe
care le pot lua pentru a îmbunătăți situația economică a
americanilor. Deci cred că printre temele predilecte ale viitorului
Congres se vor număra cele care țin de bunăstarea la nivel
național, că se vor uita foarte mult în interior. În ce privește
politica externă, nu știu dacă va conta atât de mult pe scena
internațională, mai ales că nu știu câtă putere are Congresul.
Până la urmă, în politică externă președintele rămâne cel
care decide foarte multe lucruri. Acum, că va fi încorsetat Donald
Trump, s-ar putea să se întâmple acest lucru, mai ales că sunt
convins că și acolo sunt polițe de plătit, pe care unii vor să
le plătească altora și așa mai departe.

Dar
cred că democrații vor privi, în primul rând, spre alegerile care
urmează peste doi ani, alegeri prezidențiale pe care nu-și mai
permit să le piardă. Plus că, probabil, și politica externă –
adică oricum orientarea aceea, pivotul spre Indo-Pacific – va
rămâne. Și Orientul Mijlociu va continua să fie mai important ca
Europa pentru America, indiferent cine va fi la putere. Indiferent că
vor câștiga democrații sau republicanii, nu cred că politica
externă se schimbă foarte mult.Americanii vor rămâne relativ
constanți.

Ne
amintim și că după moartea lui Lindsey Graham ziceau unii așa:
„Vai, perspectiva Americii se va schimba radical!” Dar nu a fost
așa. Pe de altă parte, o oarecare schimbare – pentru că discutăm
aici mai ales despre politică externă – s-ar putea resimți
privind România sau privind Europa în general, dar după alegerile
prezidențiale. Dar după alegerile pentru Congres nu trebuie să
avem mari așteptări, pentru că puterile Congresului sunt limitate,
și în continuare președintele Statelor Unite va rămâne Donald
Trump cel puțin până în 2028. Adică, practic, nu se va schimba
mare lucru în ce ne privește.

Și
ce s-ar putea schimba după alegerile prezidențiale de peste trei
ani, din perspectiva României?

Un
singur lucru cred că s-ar putea schimba, povestea cu vizele, care au
creat așa o oarecare supărare, probabil. Ni s-a promis că ni se
ridică vizele și nu s-a întâmplat asta. Dar, în fine, e o
chestiune cu o miză directă pentru foarte puțină lume care, să
zicem, mai călătorește.

O
discuție aflată în centrul atenției e despre trupele americane
din Europa și, în cazul nostru, România. Aici s-ar putea schimba
ceva?

Nu,
nu s-ar schimba foarte mult. Vorbind despre alegerile prezidențiale
din SUA, dacă Trump nu va mai candida acum în mod normal – n-ar
trebui să candideze, cred că dacă vine un democrat va schimba
puțin tonul, cel puțin față de Europa. Doar tonul pe care i s-ar
vorbi Europei ar fi cel mai blând, dar lucrurile nu s-ar schimba în
alte privințe.

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-23T15:35:09.079Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/securitate-si-aparare/midterms-testul-care-poate-zdruncina-puterea-lui-2565347.html”,”pathArray”:[„”,”securitate-si-aparare”,”midterms-testul-care-poate-zdruncina-puterea-lui-2565347.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/securitate-si-aparare/midterms-testul-care-poate-zdruncina-puterea-lui-2565347.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}