24 Octombrie 2026, 20:41
Ilie Toma

În ultimii ani, spunem tot mai des că şantierele navale din România şi-au fortificat pe piaţa internaţională o imagine de a fi capabile să construiască nave din cele mai noi categorii, cu cea mai fascinantă inginerie. Şi aici avem în vizor nave pentru lucrări avansate la platforme maritime, petroliere sau cele construite pentru transformatoare şi convertoare de curent, nave pentru construcţia şi mentenanţa parcurilor eoliene, ba chiar şi cabliere capabile să transporte zeci de mii de tone de cablu şi să-l pozeze la adâncimi de 3.000 metri. De curând, şantierul naval Tulcea a mai înscris o realizare admirabilă, construind nava Island Explorer — o navă hibridă de 120 metri lungime, cu motoare de 9 cilindri şi o macara uriaşă de 250 tone la bord.

Nava e una multifuncţională, destinată diverselor lucrări subacvatice, astfel încât poate acoperi lucrări de reparaţii la infrastructura maritimă sau poate asista şi la unele lucrări de construcţie sau mentenanţă a turbinelor şi platformelor maritime sau cablu. E un soi de navă universală care acoperă nişele pe care nu le pot face cele specializate pentru o singură funcţie sau le asistă pe acestea. Şi o particularitate importantă e că ea poate munci şi în ape oceanice mult mai adânci, putând gestiona şi batiscafuri autonome sau conduse uman.

Noua navă a fost construită pentru compania norvegiană Island Offshore şi este a doua din aceeaşi serie, ambele fiind destinate aceluiaşi operator. E curios că prima navă, numită Island Evolution, a fost construită aproape în paralel la celălalt şantier naval Vard din România, la Brăila şi a fost finalizată cu 3 luni mai devreme. Astfel, ambele şantiere navale din România ale celor de la Vard au avut experienţa de a construi una din navele cu cea mai avansată inginerie din ultima perioadă, or, navele au construcţie şi parametri absolut identici.

Ei bine, ingineria acestor nave presupune o dimensiune de 120 metri lungime şi 25 metri lăţime, ceea ce-i asigură o lăţime neobişnuit de mare în raport cu lungime, pentru stabilitate sporită în lucrări dificile. Nava are capacitatea de a adăposti 130 persoane la bord, şi dispune de sistem de poziţionare dinamică DP2, care-i compensează oscilaţiile dictate de apă, pentru a menţine o poziţie fixă.

Nava e una cu propulsie hibridă, având motoare cu combustie şi un sistem de baterii, care însumează 1,7 MWh. Motoarele cu combustie produc electricitate, iar propulsoarele sunt acţionate electric, fie de electricitatea produsă de motoare, fie de cea din baterii, fie de un mix dintre aceste surse.

În viaţa reală, însă, folosirea bateriilor ca sursă unică de propulsie şi energie la bord e mai eficientă atunci când nava e în proces de poziţionare dinamică în timpul executării unor lucrări. Atunci menţinerea generatorului conectat devine mai puţin eficientă, iar energia din baterii poate menţine generatoarele oprite pe perioade mai lungi. La repornire, generatoarele n-ar funcţiona irosind diferenţa neutilizată de propulsie, ci ar opera la turaţii mai eficiente, iar diferenţa de electricitate e stocată în baterii. Poate părea un element auxiliar, însă acest tip de nave pot staţiona zile întregi într-un singur punct pentru lucrări complexe, şi operarea generatoarelor într-o plajă mai eficientă cu stocarea energiei, care ar fi altfel irosită, contribuie enorm la eficienţa navei.

Iar motoarele navale de aici sunt deosebit de interesante, întrucât au 9 cilindri în linie. La maşini sau camioane, nu vom auzi niciodată despre motoare cu 9 cilindri în linie, configuraţia fiind total nepractică pentru maşini. Însă la motoarele navale în linie, asemenea configuraţii există, iar aici, pe nava construită în România, există 4 asemenea motoare, toate cu 9 cilindri în linie.

Sunt motoare produse de producătorul norvegian Bergen, în patru timpi, cu generatoare electrice asociate lor. Fiecare cilindru are un alezaj de 25 cm şi o cursă de 33 cm, cu o cilindre de 145,8 litri per motor. Un asemenea motor de 9 cilindri dezvoltă o putere mecanică de 3.000 kW, adică 4.079 CP, iar generator produce 2.880 kW de putere electrică. Deci, vorbim de un randament de 96% a generatorului în convertirea puterii mecanice în cea electrică.

Un echipament esenţial de la bord e macaraua de 250 tone. Aceasta, împreună cu structura navei, e concepută pentru a putea manipula 250 tone de greutate, dispunând şi de un sistem de compensare activă a mişcărilor verticale ale navei în timpul operării, pentru ca sarcina suspendată să nu fie afectată de valuri.

Nava e pregătită să aibă două batiscafuri telecomandate de la bord, care pot derula inspecţii la mare adâncime sau chiar pot face lucrări cu braţele lor robotizate.

De asemenea, nava e prevăzută să poată avea şi o pasageră compensată dinamic, pentru a se putea „conecta” direct la turnurile turbinelor eoliene.

Tăierea oţelului pentru nava Island Explorer a avut loc la 1 iulie 2025 la şantierul naval de la Tulcea, iar la 17 septembrie 2026 a avut loc lansarea navei şi remorcarea ei pentru deplasarea spre şantierul Vard Langsten din Norvegia, unde are loc echiparea ei finală. La 18 octombrie 2026, nava a ajuns în Norvegia, iar lucrările finale la ea au demarat, pentru a putea fi livrată oficial la începutul anului 2027.

Aşadar, România îşi afirmă tot mai mult excelenţa sa în domeniul construcţiilor navale prin aceste proiecte de nave cu tehnologii de ultimă oră la bord. Sunt nave concepute pentru forma actuală pe care a luat-o industria energetică şi a telecomunicaţiilor în lume, sunt capabile să îndeplinească misiuni ultra complexe foarte specializate şi mai şi sisteme avansate de propulsie în propria construcţie.

2

15,355

Înapoi

ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT