Într-un dulap dintr-o
locuință din anticul Pompei s-au păstrat, timp de aproape 2.000 de ani, obiecte
care dezvăluie câteva dintre preocupările femeilor din acea vreme. Descoperirea
arată că, unele obiceiuri au supraviețuit, în forme diferite, până astăzi.
Arheologii au descoperit mai multe obiecte în dulapul unei femei romane din Pompei. Foto: pompeiisites.org
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Un colier cu amulete,
38 de monede de bronz, „instrumente” de machiaj și recipiente pentru parfumuri
se numără printre obiectele descoperite într-o locuință din Pompei, orașul
roman îngropat de erupția Vezuviului în anul 79 d.Hr. Descoperirile îi ajută pe
arheologi să reconstituie fragmente din viața celor care locuiau aici înainte
de catastrofă.
Obiectele au fost
găsite într-un dulap din casa lui Cornelius Maximus, aflată în zona centrală a
orașului antic. Conținutul acestuia a fost recuperat în urma unor săpături
recente, care au scos la iveală lucruri folosite atât pentru îngrijirea
personală, cât și în gospodărie sau în activități comerciale.
Printre ele se află
pensete, o spatulă pentru amestecarea pigmenților utilizați la machiaj, un
recipient din sticlă pentru balsamuri sau parfumuri, un arzător pentru
parfumarea încăperilor și o lampă din bronz. Arheologii au găsit și greutăți
din plumb, probabil folosite într-o activitate comercială. Acestea erau
păstrate într-o cutie de lemn, din care au rămas doar urme.
Colierul cu amulete,
păstrat poate ca amintire din copilărie
Printre obiectele
descoperite se află un colier alcătuit din cel puțin 24 de piese miniaturale,
realizate din materiale diferite: os, pastă de faianță, pastă de sticlă și
cristal de stâncă. Micile obiecte sunt perforate pentru a putea fi prinse de un
șnur și reprezintă divinități, mâini și picioare, conuri de pin și ciorchini de
struguri. Printre figurinele identificabile se numără zeii Bes și Mercur.
Foto: pompeiisites.org
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Astfel de coliere au
fost asociate uneori cu practici magice și cu prepararea unor poțiuni.
Specialiștii au explicat, însă, că ele fac parte din categoria numită crepundia
– obiecte asemănătoare unor zornăitoare, prevăzute cu amulete și oferite
copiilor pentru protecție. Zgomotul produs de acestea îi ajuta, totodată, pe
adulți să audă când copiii se mișcau.
Unii adulți continuau
să țină astfel de obiecte în cutii sau săculeți, inclusiv în dulapuri, ca amintiri
din copilărie. În cazul descoperirii de la Pompei, colierul ar putea fi un
astfel de suvenir, deși arheologii nu pot stabili cu certitudine cui i-a
aparținut și ce semnificație avea pentru proprietar.
Păstrarea unor
asemenea amintiri poate fi înțeleasă și în contextul societății romane, în care
oamenii se deplasau frecvent între regiuni și orașe. De la sclavi la negustori
înstăriți, mulți ajungeau să trăiască departe de familie și de locurile în care
copilăriseră.
În dulap au fost
găsite și vase din bronz, sticlă și ceramică. Unele erau obiecte obișnuite de
uz casnic, dar altele ar fi putut avea o valoare sentimentală. Printre acestea
se numără un ulcior mic, decorat cu motive care imită solzii conurilor de pin.
1/4
obiect Pompei 01 pompeiisites org jpg Foto: pompeiisites.org
Descoperire uimitoare printre ruinele Pompeiului. Arheologii au găsit „camera neagră” VIDEO Cele 38 de monede
Un alt obiect
important descoperit în dulap, într-un sertar secret, este un recipient mic,
împletit din materiale vegetale, în care se aflau 38 de monede de bronz, dovadă
că obiceiul femeilor de a economisi e vechi de cel puţin 2,000 de ani.
Recipientul, numit cistella, a fost recuperat în timpul săpăturilor, iar
fragmentele sale au fost ulterior analizate.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Prezența monedelor
sugerează că proprietara nu a mai avut timp să recupereze bunurile, indiferent
dacă valoarea acestora era materială sau sentimentală.
Este posibil ca proprietarii
casei să fi încercat să fugă din oraș în momentul erupției. Dacă au
supraviețuit, poate că nu s-au mai întors niciodată să-și caute lucrurile
ascunse sub podele. Alte persoane au încercat să-și recupereze bunurile, iar
urmele acestor eforturi au fost identificate în timpul săpăturilor recente.
Ce dezvăluie
descoperirile despre locuință
„Pompeiul nu este doar un loc al marilor opere de artă,
ci și un spațiu în care cele mai obișnuite obiecte redau dimensiunea umană a
trecutului. Valoarea acestei descoperiri constă în posibilitatea de a pune
laolaltă diferitele urme ale unei vieți: obiceiuri personale, muncă și
amintiri”, a declarat Gabriel
Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic din Pompei, potrivit pompeiisites.org.
Acesta a precizat că
identitatea persoanei care a locuit în casă nu poate fi stabilită cu
certitudine, însă obiectele oferă indicii despre viața sa cotidiană.
Locuința, cunoscută
drept casa lui Cornelius Maximus, a fost cercetată doar parțial. Fațada fusese
excavată încă din 1912, iar atribuirea numelui se bazează pe inscripții care nu
mai sunt vizibile astăzi.
Încăperile din
spatele fațadei au fost investigate abia recent, în cadrul unui amplu proiect
de restaurare și de îmbunătățire a accesului în zona învecinată, numită Insula
dei Casti Amanti.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Cercetările au scos
la iveală și picturi murale realizate în al Patrulea Stil pompeian, în
încăperea în care se afla dulapul. Acestea sunt atribuite atelierului de pe Via
di Castricio și indică un anumit nivel de trai, în concordanță cu poziția
centrală a casei, aflată lângă una dintre principalele artere ale orașului
antic.
În același timp,
arheologii au constatat că, în momentul erupției, în locuință se desfășurau
încă lucrări.
Șoareci într-o
amforă
Printre descoperirile
din casă se numără și scheletele a cel puțin doi șoareci, găsite într-o amforă.
Analizele efectuate în laboratorul parcului arheologic indică faptul că
rozătoarele aparțineau, cel mai probabil, speciei Apodemus sylvaticus, cunoscută
drept șoarece de pădure.
Cele două animale nu
ajunseseră la maturitate, după cum arată stadiul de dezvoltare a oaselor.
Pentru examinare au fost analizate 117 fragmente osoase de mici dimensiuni.
Șoarecii de pădure
trăiesc în mod obișnuit în zone naturale și grădini, dar pot pătrunde în poduri
și spații de depozitare în căutare de hrană. Prezența lor în locuința din
Pompei completează alte descoperiri similare din regiunea Vezuviului, inclusiv
cele din încăperile de serviciu ale vilei de la Civita Giuliana și din canalele
de scurgere ale orașului Herculaneum.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Alături de bijuterii,
monede și obiecte de îngrijire personală, aceste urme mai puțin spectaculoase
conturează o imagine a vieții cotidiene din Pompei: o lume în care oamenii
munceau, își păstrau amintirile, își organizau gospodăriile și se confruntau inclusiv
cu problemele obișnuite ale traiului de zi cu zi.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-10-30T06:28:08.542Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-interne/societate/obiceiul-femeilor-de-a-pune-bani-deoparte-vechi-2567498.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”societate”,”obiceiul-femeilor-de-a-pune-bani-deoparte-vechi-2567498.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/obiceiul-femeilor-de-a-pune-bani-deoparte-vechi-2567498.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}