Ministerul Finanțelor a publicat, joi seară, proiectul de rectificare bugetară. Guvernul urmează să se reunească în ședință, vineri, pentru adoptarea lui.

UPDATE Ședința de Guvern va avea loc la ora 12.00.

Prima rectificare bugetară pentru 2026 mută bani către pensii, sănătate, agricultură și anumite cheltuieli sociale, dar reduce alocările pentru dezvoltare, energie, transporturi și mai multe ministere. În același timp, statul estimează venituri mai mici și un deficit bugetar mai mare.

Amintim că ministrul Finanțelor Alexandru Nazare afirma joi că ministerele au cerut 60 de miliarde de lei la rectificarea bugetară. El afirma că România nu își permite să aloce sume de o asemenea magnitudine.. „Cred că trebuie să fim responsabili și cred că în adâncul sufletului lor, toți ordonatorii știu că acea sumă este un pic exagerată”, a declarat Alexandru Nazare.

Cifrele esențiale

  • Venituri totale: -4,71 mld. lei față de bugetul inițial
  • Cheltuieli totale: -1,20 mld. lei reducere netă
  • Deficit suplimentar: +3,51 mld. lei
  • Deficit la 9 luni: 78,3 mld. lei (3,81% din PIB, față de 5,31% în 2025)
  • Deficitul crește cu 3,51 miliarde de lei chiar dacă cheltuielile totale sunt reduse, pentru că veniturile estimate scad cu o sumă mult mai mare

PIB-ul nominal utilizat la rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde lei, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. Execuția bugetară de la final de septembrie arăta un PIB nominal de 2.056 miliarde lei.

În termeni nominali, deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei, la 130,3 miliarde lei, ponderea în PIB menținându-se la 6,2%.

„Alocările suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor estimate că nu vor fi utilizate în acest an și cu actualizarea prognozei de venituri pe baza încasărilor efective. Proiectul are la bază concluziile Raportului privind situația economică și bugetară pe primul semestru și execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2026, încheiată cu un deficit de 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025”, arată Finanțele.

Cine primește mai mulți bani

Sumele de mai jos sunt variații nete ale bugetelor instituțiilor, nu neapărat bani încasați direct de beneficiarii finali.

Beneficiar
Modificare
Unde se duc banii
Ministerul Muncii +3.319,8 mil. lei În principal, transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat Ministerul Agriculturii +983,6 mil. lei Proiecte finanțate din fonduri europene Ministerul Afacerilor Interne +166,8 mil. lei Inclusiv 563 mil. lei pentru pensiile din decembrie, cu economii la alte capitole Ministerul Sănătății +71,9 mil. lei Ambulanță, UPU/SMURD, programe de sănătate; reduceri la proiecte europene Bugetele locale +2.808,4 mil. lei Servicii sociale, școli, echilibrarea bugetelor și plata restanțelor Fondul de sănătate +3.218,1 mil. lei la cheltuieli Medicamente, materiale și servicii medicale, salarii și dobânzi

Cine beneficiază concret

  • Pensionarii din sistemul asigurărilor sociale: Ministerul Muncii primește suplimentar aproape 3,32 miliarde de lei, în principal pentru transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat.

  • Pensionarii care primesc drepturi prin bugetul MAI: sunt prevăzute 563 de milioane de lei pentru plata pensiilor în decembrie.

  • Pacienții și spitalele: Fondul național de sănătate primește 3,2 miliarde de lei în plus pentru medicamente, materiale și servicii medicale. Ministerul Sănătății are, separat, o creștere netă de 71,9 milioane de lei.

  • Furnizorii companiilor și instituțiilor publice locale: 2 miliarde de lei sunt prevăzute pentru plata restanțelor autorităților locale, inclusiv către furnizorii de bunuri, servicii, lucrări, termoficare și transport public.

  • Persoanele cu dizabilități și copiii aflați în sistemul de protecție: sunt prevăzute fonduri suplimentare pentru asistenți personali, indemnizații, centre sociale și protecția copilului.

  • Agricultura: ministerul primește aproape un miliard de lei în plus, în principal pentru proiecte cu finanțare europeană.

Cine pierde bani sau are bugetul redus

Instituție
Modificare netă
Ce se reduce
Ministerul Dezvoltării -1.099,8 mil. lei În principal, sume reținute anterior; și 5 mil. lei economii la personal Ministerul Energiei -1.050,8 mil. lei Inclusiv 800 mil. lei la subvenții Ministerul Finanțelor -582,3 mil. lei În principal, proiecte europene, bunuri și servicii și active financiare Ministerul Transporturilor -563,6 mil. lei Reduceri și economii la mai multe capitole; se adaugă 100 mil. lei la subvenții Ministerul Educației -386,5 mil. lei În principal, alte cheltuieli și sume reținute anterior Secretariatul General al Guvernului -152 mil. lei Reduceri la transferuri și alte cheltuieli Ministerul Economiei -103,5 mil. lei Reduceri la alte transferuri și sume reținute anterior Curtea de Conturi -69,2 mil. lei Economii, inclusiv la personal și proiecte europene

O parte din reduceri reprezintă sume reținute inițial și acum ajustate sau economii rezultate din execuție. Nu toate echivalează cu tăieri de programe ori cu blocarea unor investiții.

Cine mai pierde: șomajul, infrastructura și fondurile europene

Dincolo de ministere, documentul scoate în evidență câteva reduceri importante:

  • Bugetul asigurărilor pentru șomaj: cheltuieli mai mici cu aproximativ 1,31 miliarde de lei.

  • Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR): veniturile și cheltuielile bugetate sunt reduse cu aproximativ 999,3 milioane de lei. Este o diminuare bugetară importantă, dar nu dovedește, singură, că se taie investiții în aceeași valoare.

  • Proiectele cu finanțare europeană postaderare, 2021–2027: reducere de 5,24 miliarde de lei la această categorie de cheltuieli din bugetul de stat.

  • Subvențiile: reducere netă de 1,14 miliarde de lei, inclusiv economii de 800 de milioane de lei la Ministerul Energiei.

  • Cheltuielile de capital: scad cu 369,7 milioane de lei.

Cine plătește nota

Contribuabilii și economia suportă riscul fiscal general, chiar dacă unele instituții și categorii de beneficiari primesc fonduri suplimentare.

Proiectul arată că:

  • Încasările din TVA sunt estimate cu 7,18 miliarde de lei mai mari
  • Încasările din impozitul pe venit și salarii cresc, per sold, cu 2,03 miliarde de lei
  • Încasările din impozitul pe profit cresc cu 1,19 miliarde lei
  • Încasările din impozitul pe dividende de la persoane juridice crește cu 0,95 miliarde lei
  • Impozitele specifice sectorului bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate cresc cu 1,71 miliarde lei
  • Încasările din accize sunt estimate cu 3,68 miliarde de lei mai mici, inclusiv în contextul reducerii accizei la motorină.
  • Veniturile estimate din fonduri europene și prefinanțări scad cu 4,58 miliarde de lei, iar cele din asistența nerambursabilă PNRR cu încă 638 de milioane de lei.
  • Scad cu 0,75 miliarde lei taxele din jocuri de noroc
  • Veniturile nefiscale se diminuează cu 1,87 miliarde lei.

Dobânzi mai mari cu 3,5 miliarde lei

Ministerul Finanțelor afirmă că, pe partea de cheltuieli, suplimentarea acoperă obligații certe până la sfârșitul anului: dobânzile aferente datoriei publice, mai mari cu 3,5 miliarde lei.

Investiții majorate

Bugetul de investiții al bugetului general consolidat se majorează prin această rectificare cu 0,9 miliarde lei, la 170,1 miliarde lei.

Astfel, investițiile ajung la 8,2% din PIB – cu 4,9 miliarde lei peste programul aprobat prin legea bugetului.

Suplimentarea este orientată către finalizarea proiectelor din PNRR și a proiectelor de investiții finanțate din fonduri europene: +2,0 miliarde lei pentru proiectele finanțate din componenta de împrumut a PNRR (din care 746 milioane lei la bugetul de stat, prin Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale, care se vor disponibiliza către ordonatorii principali de credite, în raport cu nivelul execuțiilor pe mecanismul prevăzut la aprobarea bugetului și prin care au fost asigurate sumele și pe parcursul verii în raport de necesități și gradul de realizare al investițiilor) și +1,2 miliarde lei la cheltuielile de capital.

La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se asigură suplimentar 1,47 miliarde lei pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Creditele aferente componentei de grant a PNRR și celorlalte proiecte cu finanțare externă nerambursabilă se ajustează în funcție de stadiul implementării (−2,3 miliarde lei, cumulat), fără a afecta proiectele în derulare.

Rectificare prin reținerea de 10% de la ministere

Rectificarea aplică mecanismul prevăzut de Legea finanțelor publice nr. 500/2002 (art. 21 alin.(5)): 10% din creditele aprobate prin legea bugetului au fost reținute la nivelul ordonatorilor principali de credite și nu au putut fi angajate în primul semestru.

La rectificare, aceste sume sunt puse la dispoziția ordonatorilor acolo unde necesarul până la finalul anului este fundamentat – în principal în sănătate – și sunt reduse acolo unde execuția arată că nu vor fi utilizate.

Diminuările de sume reținute operate prin această rectificare depășesc 3 miliarde lei, cele mai mari fiind la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (−1,09 miliarde lei), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (−0,56 miliarde lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (−0,49 miliarde lei), Ministerul Educației și Cercetării (−0,28 miliarde lei) și Ministerul Energiei (−0,25 miliarde lei).

Finanțe: „O rectificare prudentă pentru finalul de an”

Ministerul afirmă că rectificarea acoperă obligațiile certe și urgente ale acestui final de an – medicamente și servicii medicale, pensii, drepturi salariale, asistență socială, dobânzi, plăți restante – și le finanțează din economiile identificate în execuție, în limita anvelopei de cheltuieli și a țintei de deficit.

Nu sunt angajate cheltuieli noi fără sursă de finanțare.

Angajamentele deja asumate de ordonatorii principali de credite – contractele în derulare, proiectele cu finanțare europeană, obligațiile legale de plată – sunt respectate, iar creditele de angajament sunt corelate cu creditele bugetare, astfel încât plățile scadente în anii următori să fie acoperite de resurse reale.

Solicitările ordonatorilor principali de credite care nu au caracter urgent pentru acest an și care necesită o analiză comună vor face obiectul discuțiilor din perioada următoare, în cadrul dialogului pe care Ministerul Finanțelor îl are cu fiecare ordonator.

„Ministerul Finanțelor are convingerea că aceste discuții vor conduce la soluții de comun acord, cu respectarea anvelopei bugetare și a angajamentelor asumate. Prioritizarea investițiilor și corelarea angajamentelor multianuale cu resursele disponibile rămân principiile pe baza cărora vor fi construite următoarele decizii bugetare”, conchide ministerul.