31 Octombrie 2026, 08:39
Ilie Toma

Acum două zile, anunţam că Stella Li, şefa BYD responsabilă pentru extindere globală, vine în România, după ce a confirmat anterior că producătorul chinez vrea încă două uzine în Europa. Ea e mâna dreaptă a fondatorului BYD, Wang Chuanfu, iar vizita fusese confirmată de BYD drept una importantă. Fireşte, contextul acestei vizite a adus imediat presupunerile că BYD ar putea sonda România drept posibilă ţară pentru amplasarea a cel puţin o uzină din cele două vizate. Proximitatea faţă de uzina construită în Ungaria putea fi un avantaj, iar după ce construcţia uzinei din Turcia a rămas un proiect blocat, România putea fi o alternativă viabilă. Doar că vizita şefei BYD de ieri în România a adus dezamăgire pentru toate aceste aşteptări. Au fost anunţate doar investiţii modeste în staţii de încărcare Flash de 1,5 MW. Dar şefa BYD a exclus România ca posibilă ţară pentru amplasarea unei noi uzine, declarând efectiv că energia e prea scumpă, iar piaţa prea mică, pentru a permite asta.

Sursa foto: Revista Biz

„Când alegem o ţară, ne uităm mai ales la costul energie şi la mărimea pieţei”, a spus Stella Li în argumentarea poziţiei sale. „Acum ne concentrăm într-adevăr pe încă două locaţii pentru noile noastre fabrici, iar lista scurtă vizează ţări din Europa de Est”, a declarat fără echivoc şefa BYD în România.

Prin urmare, costurile mari la energie au jucat din nou festa României, după ce acum două luni şi şeful Dacia România, Mihai Bordeanu, a criticat dur preturile la energie, indicând că uzina Dacia Mioveni plăteşte un preţ mediu de 180 euro/MWh, în timp ce grupul Renault plăteşte 70-80 euro/MWh pentru uzinele din Spania.

Uzina Dacia din România a ratat din această cauză alocările de modele noi, modelul Striker fiind alocat în Turcia, iar Spring în Slovenia. Şi nici măcar generaţiile viitoare ale modelelor actuale Dacia fabricate în România — Duster şi Bigster — nu sunt garantate pentru uzina din Mioveni.

Noi scriam acum două zile că BYD ar fi avut un avantaj imens în rezolvarea problemei costurilor mari la energie în România, întrucât tot BYD e şi un producător de baterii de reţea, şi şi-ar fi putut construi o centrală de stocare în apropiere de uzină, cu un parc fotovoltaic imens, care să-i acopere o mare parte din energia necesară uzinei la costuri mult mai mici. Această poziţie unică a celor de la BYD făcea posibil argumentul de a investi în România chiar şi în contextul unui cost local mare al energiei, iar BYD ar fi putut profita astfel de costuri generale mai mici, de forţă de muncă calificată, o parte din ea disponibilizată chiar de la Dacia, şi de o reţea bună de furnizori de componente.

Dar se pare că toate aceste argumente au fost insuficiente şi BYD e pe cale să facă ceea ce au făcut şi alţi producători germani şi chinezi în ultima perioadă, alegând ţări ca Spania şi Portugalia, unde energia din surse solare şi eoliene e prezentă din abundenţă, iar inaugurarea celei mai mari hidrocentrale prin pompaj din Europa, acum mai bine de doi ani, a făcut ca o mare parte din energia irosită anterior în orele de vârf să poată fi stocată la preţ infim şi livrată în reţea când e nevoie de ea, păstrând astfel costul general al energiei la valori mult mai mici.

În Spania, gospodăriile plătesc acum până la 11-13 cenţi per kWh, cu TVA inclus, în timp ce fabricile pot avea costuri şi mai mici de atât, până la nivelul de 7-8 cenţi per kWh, menţionaţi de Dacia. Şi pentru asta fabricile nu trebuie să-şi construiască parcuri fotovoltaice proprii sau centrale de stocare, ci doar să se conecteze la reţeaua existentă şi să negocieze condiţii mai favorabile.

Investiţiile modeste în România, care au fost anunţate în cadrul vizitei din 30 octombrie, vizează 10-20 de staţii de încărcare ultra rapidă Flash, de până la 1,5 MW putere. Aceste staţii au devenit cartea de vizită a companiei începând cu primăvara acestui an, când au fost anunţate, iar prezenţa lor în România nu e vreun gest special al BYD, ci e pur şi simplu parte din intenţia de a avea o întreaga reţea de asemenea staţii la nivel UE, pe care BYD a vociferat-o mai devreme. O cifră de 3.000 staţii a fost anunţată pentru Europa. Din ele, vorbim de doar 10-20 staţii pentru România, deci.

Aceste staţii sunt atât de puternice, încât pot pune presiune uriaşă pe reţeaua electrică a unei regiuni, mai ales dacă sunt conectate 2-3 maşini simultan, a câte 1,5 MW, În cazul lor, ele vor fi montate adeseori cu containere de baterii de stocare alături, de tipul celor din centralele de reţea. Deci, BYD nu va folosi asemenea baterii pentru o eventuală uzină România, ci pentru staţii de încărcare, pentru a nu face reţeaua să cadă de la şocul absorbţiei bruşte a 1,5 MW pentru încărcarea unei maşini.

Şefa BYD a fost întrebată despre locul amplasării acestor staţii în România şi ea a declarat că exact pentru asta a venit în România, să discute cu echipa locală unde vor fi amplasate acestea şi să aleagă locaţiile. Sună mai mult ca un motiv de consultări interne în companie, nu ca un motiv suficient de solid încât să se anunţe acum câteva zile de către BYD că vizita e una ce va avea o „întâlnire importantă”. Ori BYD a exagerat importanţa vizitei din România, ori au existat planuri pentru o întâlnire mult mai importantă şi scopuri mai mari pentru România, care nu şi-au găsit rezonanţa în România, iar astfel şefa BYD a făcut mai mult o vizită de curtoazie şi a anunţat clar că nu va investi în uzine din România.

Abia atunci când a fost întrebată de posibilitatea de a integra şi furnizori locali din România în lanţul industria al BYD din Europa, şefa BYD a declarat că România are o reţea puternică de furnizori care sunt bineveniţi, mai ales că uzina BYD din Szeged, Ungaria, favorizează o asemenea cooperate datorită proximităţii. A promis că ar putea organiza o conferinţă dedicată special furnizorilor din România. Anul viitor, nu acum. Producţia BYD la Szeged ar trebui să înceapă în noiembrie 2026, însă.

0

3,741

Înapoi

ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT

TESTE DRIVE DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT

(VIDEO) Test drive cu noul BYD Sealion 7 electric, în versiune chinezească, înainte de lansarea în Europa