Un adult care locuiește singur în România are nevoie de un venit lunar de cel puțin 4.407 lei pentru a-și asigura un trai minim decent, potrivit unor calcule făcute de Ziare.com, pe baza unui studiu recent publicat de Fundația Friedrich Ebert și Syndex România. Suma depășește cu 1.708 lei salariul minim net, care ajunge în prezent la 2.699 de lei și, în prezent, doar costurile estimate pentru locuință, utilități și alimentație însumează 2.762 de lei lunar, mult peste venitul unui angajat plătit cu salariul minim, înainte de cheltuielile pentru transport, îmbrăcăminte și sănătate, ca să nu mai vorbim de scenariul în care ar rămâne și bani de economii.

Actualizarea coșului minim de consum pentru un trai decent, publicată la finele lunii octombrie de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România, arată că pentru doi adulți fără copii, valoarea coșului este de 7.150 de lei, în timp ce o familie cu trei adulți și un copil are nevoie de 9.574 de lei, iar una cu doi copii, de 11.668 de lei. Valorile au fost actualizate folosind indicii de preț ai Institutului Național de Statistică pentru septembrie 2026, raportați la aceeași lună a anului precedent. Dacă luăm în calcul salariul minim net actual de 2.699 de lei, suma necesară unei persoane singure este cu aproximativ 63% mai mare, însă, fiindcă un angajat plătit la nivelul minimului legal dispune de doar 61% din venitul estimat pentru un trai decent, ceea ce înseamnă un deficit de 1.708 lei în fiecare lună sau 20.496 de lei într-un an, dacă veniturile și costurile ar rămâne constante.

Cercetarea care a fundamentat inițial metodologia calculelor pe care ne-am bazat, realizată în 2018 de Ștefan Guga, Adina Mihăilescu și Marcel Spatari, pornea de la evaluarea condițiilor necesare unei vieți considerate acceptabile din punct de vedere social. Autorii precizau atunci că, prin definirea coșului, „nu s-a urmărit identificarea comportamentului actual de consum al populației, ci mai degrabă evaluarea nevoilor reale ale oamenilor”. Prin urmare, indicatorul descrie un standard de consum considerat necesar, care poate diferi semnificativ de ceea ce își permit efectiv persoanele cu venituri mici. Dacă privim astfel criteriile, din totalul de 4.407 lei calculat pentru un adult singur, cea mai mare componentă este reprezentată de locuință, cu 1.479 de lei pe lună, în medie.

Trebuie amintit că, în cazul familiei de referință, componenta privind achiziția locuinței a scăzut cu 1,9% față de anul trecut, chiar dacă prețurile de cumpărare a locuințelor au crescut în medie cu 12,1%, potrivit datelor Eurostat citate de autori. Explicația este reducerea dobânzii anualе efective medii folosite în calcul, de la 7,55% în septembrie 2025 la 6,35% în septembrie 2026, care a compensat atât scumpirea proprietăților, cât și deprecierea leului față de euro. Pentru un adult care trebuie să închirieze o locuință, așadar, proporția poate adesea să sară de pragul de 1.500 de lei, în funcție de oraș, suprafață, poziționare și cheltuielile de întreținere, așa că totalul, de cele mai multe ori, va arăta radical diferit.

Separat, pentru cheltuielile curente ale locuinței, inclusiv utilitățile și întreținerea, sunt prevăzuți încă 465 de lei. Alimentația presupune un buget estimat de 818 lei lunar. Împreună, aceste trei categorii însumează 2.762 de lei, adică aproape 63% din întregul coș de consum. La nivelul salariului minim net, plata acestor trei categorii de cheltuieli ar depăși venitul lunar cu 63 de lei. Să ținem cont că, până acum, în acest calcul nu au intrat încă îmbrăcămintea și încălțămintea, pentru care studiul estimează 245 de lei lunar, dotarea și înlocuirea bunurilor din locuință, cu 143 de lei, sau produsele de uz casnic și de igienă personală, cu încă 180 de lei. Pentru servicii, categorie care include și transportul și comunicațiile, sunt prevăzuți 332 de lei, în timp ce educația și cultura reprezintă 72 de lei, iar îngrijirea sănătății, 82 de lei. Alți 192 de lei sunt alocate activităților recreative și vacanțelor, iar 401 lei ar constitui, potrivit economiștilor, fondul lunar de economii.

Economisirea reprezintă, în metodologia cercetării, o componentă necesară pentru acoperirea unor cheltuieli neprevăzute, cum ar fi problemele medicale, reparațiile sau perioadele în care veniturile scad, dar putem lesne deduce că, în astfel de condiții, în rare ocazii românii își permit să și facă economii substanțiale. Dacă eliminăm, așadar, cei 401 lei destinați economisirii, costurile celorlalte categorii tot ajung să se ridice la aproximativ 4.006 lei, cu 1.307 lei peste salariul minim net.

Este important să nuanțăm, totodată, că atunci când o persoană locuiește singură, costurile totale ajung invariabil, chiar matematic, mai ridicate decât în cazul unei familii, pe cap de locuitor. Concret, pentru doi adulți fără copii, coșul minim de consum este estimat la 7.150 de lei lunar, echivalentul a 3.575 de lei pentru fiecare persoană, dacă totalul este împărțit în mod egal, cu circa 23% sub suma de care are nevoie, în medie, un adult singur.

Nici apropierea de salariul mediu nu arată bine pentru traiul românilor

Cele mai recente date disponibile ale Institutului Național de Statistică arată că salariul mediu net a fost de 5.688 de lei în august 2026, așa că, raportat la coșul de 4.407 lei, un angajat care ar câștiga acest venit ar avea o diferență pozitivă de 1.281 de lei lunar, după acoperirea tuturor categoriilor de cheltuieli estimate în studiu, inclusiv a fondului de economii.

Salariul mediu este însă un indicator statistic influențat inclusiv de veniturile ridicate din anumite sectoare, așa că nu ar trebui să îl confundăm cu o medie a veniturilor încasate de majoritatea angajaților din România. Nominal, însă, datele INS pentru august arată că, la noi în țară, decalajele de venituri sunt substanțiale, mai ales între diferite activități economice, de la salarii medii nete de 13.010 lei în programare și consultanță IT până la 2.985 de lei în alte activități de servicii. Pentru un angajat care câștigă 4.000 de lei net, de exemplu, deficitul față de coșul minim decent este de 407 lei lunar, în timp ce un venit de 4.500 de lei depășește pragul calculat cu numai 93 de lei.

Pentru un adult care vrea să își întrețină singur locuința, calculele indică astfel o diferență considerabilă între venitul garantat prin salariul minim și resursele necesare unei vieți care să includă, pe lângă cheltuielile curente, îngrijirea sănătății, participarea la activități sociale și o rezervă pentru situațiile neprevăzute. În acest sens, cei 1.708 lei care lipsesc lunar din salariul minim măsoară distanța dintre venitul legal de referință și un standard de trai pe care cercetătorii îl consideră minim acceptabil.

Cât de departe este România de standardele unui trai decent din alte țări europene

Calcule asemănătoare celor făcute de cei de la Institutul Friedrich Ebert există și în alte state europene, rezultatele arătând că diferența dintre salariul minim legal și venitul necesar unui trai decent este o problemă care depășește granițele României. În Regatul Unit, de exemplu, potrivit studiului Minimum Income Standard 2026, publicat în septembrie de Fundația Joseph Rowntree și realizat de cercetători ai Universității Loughborough, un adult singur, apt de muncă, are nevoie de un venit brut anual de aproximativ 31.500 de lire sterline pentru a-și asigura un standard minim de viață acceptabil social, echivalent cu 2.625 de lire lunar înainte de impozitare, în timp ce un angajat plătit cu salariul minim legal, care lucrează cu normă întreagă, câștigă aproximativ 24.853 de lire brut anual, iar venitul său disponibil acoperă, potrivit calculelor cercetătorilor, numai 73% din standardul estimat.

La fel ca în cazul calculelor pentru traiul românilor, studiul britanic include, între altele, chiria unei locuințe de pe piața privată, alimentația, utilitățile, transportul, îngrijirea personală și participarea la activități sociale. În Irlanda, Living Wage Technical Group a stabilit pentru perioada 2026–2027 un salariu necesar unui trai decent de 16 euro pe oră, calculat pentru o persoană fără copii care lucrează cu normă întreagă, în condițiile în care salariul minim legal este de 14,15 euro pe oră. Diferența este de 1,85 euro pe oră, astfel că atingerea pragului estimat ar presupune un venit salarial orar cu aproximativ 13% mai mare decât minimul legal.

Trebuie însă să amintim și că, potrivit Eurostat, România avea în iulie 2026 al treilea cel mai mic salariu minim brut din cele 22 de state membre UE cu salariu minim național, echivalentul a aproximativ 825 de euro lunar, peste Bulgaria și Letonia. Dar după ajustarea diferențelor dintre nivelurile prețurilor, România se situează totuși mai sus în grupa intermediară a statelor cu salarii minime între 1.000 și 1.500 de unități ale standardului puterii de cumpărare (PPS), alături de țări precum Croația, Portugalia și Grecia.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent