Pacient pe patul de spital FOTO / Engin Akyurt, Unsplash.com
Moartea medicului din Buzău, aflat la post, a generat noi dezbateri în societate, privind subfinanțarea sistemului de sănătate publică. Un cadru medical din cadrul Spitalului Județean din Bacău a făcut dezvăluiri pentru Ziare.com, cu privire la suprasolicitarea personalului.
Sănătatea și educația au fost numite, în special în campaniile electorale, de politicieni, drept „priorități naționale”. Însă, politicile publice nu au satisfăcut populația generală. În acest an, educația a suferit amputări, pe fondul măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan. În privința sistemului de sănătate, în ultimii ani au fost raportate multiple cazuri de doctori, inclusiv tineri și foarte tineri, care au murit în timpul programului de lucru.
Cel mai recent eveniment șocant o vizează pe Ștefania Szabo, de la Spitalul Județean din Buzău, care a fost găsită fără suflare, în camera de gardă. Medicii din spitalele de stat se tem că noi tragedii ar putea să apară, pe fondul pasivității guvernului.
„Și la noi se vorbește despre faptul că doar la Buzău e mai rău decât la Bacău. Colegii s-au plâns de suprasolicitare, în ultimii ani s-au mai angajat câțiva medici, dar încă nu sunt suficienți”, a declarat un medic din cadrul Spitalului Județean din Bacău, pentru Ziare.com.
Semnal de alarmă privind penuria de medici din spitalele de statapartamente de vanzare bucuresti 2 camere
Medicii au un volum de lucru cu peste 100% mai încărcat decât ar fi cel normal, susține sursa menționată.
„La mine pe secție suntem aproximativ la 70% din capacitate. Volumul de muncă este mare. Pe lângă paturile care sunt pe secție, se mai acceptă și pacienți pe lângă, ceea ce este foarte grav. Evident, trebuie să ai grijă de pacienți, ca medic, nu poți lăsa pacientul să moară. Dar totuși, ca medic, trebuie să ai grijă în amănunt, de fiecare. Însă, schema de personal e redusă.
Potrivit legii, trebuie să ai un medic la doi pacienți intubați. Cel mai mult am avut eu șapte pacienți. În rest, media e cam de cinci pacienți la un medic. E vorba despre suprasolicitare din partea personalului, dar trebuie să ai grijă de pacient, ca medic. Cu greu mai facem față, dar e un fel de sacrificiu tăcut. S-au făcut chestionare de burnout, de suprasolicitare, dar cred că doar ca să fie, nu prea cred că au fost prea mult băgate în seamă”, a precizat angajatul din sănătate, care a preferat să-și păstreze anonimatul.
O tură obișnuită în spital este de 12 ore, iar pentru cei care sunt de gardă, de la 24 de ore, avertizează medicul.
„Programul obișnuit e de 12 ore, iar gărzile sunt de 24 de ore, chiar mai mult. Se poate ajunge chiar la 30 de ore. Pot fi gărzi în care poți dormi câteva ore, dar și gărzi în care poți fi solicitat din oră în oră cu câte ceva. Depinde de urgențele care sunt în salon, de nevoile pacienților”, a mai transmis cadrul medical.
Medicul Ștefania Szabo, găsit decedat de colegi în camera de gardă
Medicul Ștefania Szabo intrase în gardă luni dimineață, 27 octombrie. Doctorița participase la inaugurarea unei extinderi a secției de Pneumologie a Spitalului Județean din Buzău. Pentru că nu a mai răspuns la telefon, colegii din spital au intrat în camera de gardă, unde au găsit-o fără suflare, în jurul orei șase dimineața, marți.
Ștefania Szabo avea 37 de ani, vârstă pe care o împlinise pe data de 1 octombrie. Ea ocupa funcția de director medical din anul 2021. În România, în ultimii cinci ani, peste zece medici au murit la locul de muncă, sub suspiciunea suprasolicitării.
Suprasolicitarea în rândul medicilor: „Depresia și burnoutul sunt două afecțiuni frecvente în rândul personalului medical”
De curând, medicul Tudor Ciuhodaru a vorbit despre efectele stresului și suprasolicitării la locul de muncă, în special în rândul medicilor.
„Am solicitat ca burnoutul să fie inclus printre bolile profesionale, inclusiv la personalul medical. E o reală problemă de sănătate publică. Mă uitam chiar pe statisticile europene. Depresia și burnoutul sunt două afecțiuni frecvente în rândul personalului medical, iar în România, cu atât mai mult, având în vedere statisticile pe care le-am văzut până acum. Evaluarea și combaterea lor eficientă țineau chiar de acel program de sănătate mintală pe care l-am lăsat, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul European”, a explicat Ciuhodaru, pentru Ziare.com.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent