Gigantul IT Nvidia a pierdut, doar în două ședințe, aproximativ 430 de miliarde de dolari pentru ca acțiunile să recupereze peste 5% în tranzacțiile dinaintea deschiderii de miercuri, 11 noiembrie. Producătorul american de cipuri este în prezent în centrul unui scandal care a zdruncinat încrederea investitorilor în securitatea companiei, dar, în definitiv, ultima oscilație este doar un ultimul titlu de presă care are în spate o criză continuă de încredere care traversează investițiile în inteligența artificială în ultima perioadă.

Scandalurile nenumărate și discuțiile cvasi-filosofice pe care AI le poate aduce omenirii în general se suprapun peste neclaritățile cu privire la rezultatele financiare, costul împrumuturilor, riscul restricțiilor asupra centrelor de date. Pentru românii care dețin asemenea acțiuni în prezent, indiferent dacă direct sau prin fonduri, ar trebui să apară în această perioadă întrebarea dacă profitul adus în buzunare justifică prețul plătit pentru a-și menține portofoliile în domeniul AI.

Schimbările de direcție în sectorul AI au început dinainte de șocul din noiembrie

După ce luna septembrie a fost dominată de discuții printre investitori cu privire la sectorul AI și primele cele mai puternice companii din domeniu, sectorul tehnologic din S&P 500 a pierdut 6,8% în octombrie. Nouă dintre cele 11 sectoare ale indicelui au crescut însă în aceeași lună, limitând reculul indicelui general la mai puțin de 1%, relata Reuters la începutul lunii noiembrie. Mark Hackett, strategul-șef de piață al Nationwide, descria pentru sursa citată că există o discrepanță semnificativă între indice și companiile sale: „Anul acesta a fost incredibil de stabil la nivelul indicelui. Dar sub suprafață există atât de multă volatilitate”, relata acesta, menționând că evaluarea preceda vânzările agresive din săptămâna alegerilor.

Pe 5 noiembrie s-a văzut cât de repede se poate schimba dispoziția pieței, fiindcă Nasdaq Composite a pierdut 5,52%, cea mai puternică scădere zilnică din ultimele 19 luni, iar S&P 500 a coborât cu 4,36%. Temerile privind reglementarea infrastructurii AI, după victoria democraților în alegerile pentru Congres, au lovit deosebit de puternic producătorii de cipuri, ținând cont cât de flagrant Trump a susținut giganții tehnologici atât prin protecții locale, taxe reduse pentru miliardari și modul în care companii precum Palantir au fost implicate în proiecte guvernamentale cu prea puțină implicare a instituțiilor de concurență. Nvidia a pierdut atunci 9,3%, AMD 17,3%, iar CoreWeave, care închiriază capacitate de calcul pentru inteligență artificială, 9,8%. Nasdaq ajunsese cu 11,9% sub recordul său, depășind pragul de 10% care definește, în limbaj bursier, o corecție. Luni, 9 noiembrie, direcția s-a inversat din nou, iar Nasdaq a urcat cu 2,74%, AMD cu 13,3%, iar Broadcom cu 8,8%. Ulterior, doar la câteva zile distanță, scăderea prețului petrolului a redus o parte dintre temerile legate de inflație, iar Nvidia a continuat să coboare, cu aproximativ 4,2%, pe fondul incertitudinilor privind conducerea companiei. Chiar și în interiorul aceleiași industrii, investitorii au început din ce în ce mai acut să separe riscurile, potrivit analizelor din domeniu.

Săptămâna aceasta, marți, 10 noiembrie, Nasdaq a încheiat din nou pe minus, cu 0,74%, după publicarea inflației americane peste așteptări, iar miercuri, 11 noiembrie, rezultatele CoreWeave au readus cumpărătorii pe poziții, potrivit unor relatări Reuters care indica nivelurile dintre 12 și 14, ora Londrei, la noi în țară acțiunile companiei urcând cu 16% înaintea deschiderii, iar contractele futures pe Nasdaq avansând cu aproximativ 2%. Revenirea era încă o mișcare din afara ședinței obișnuite, al cărei rezultat final putea fi diferit.

Ancheta Nvidia adaugă un risc de conducere unei piețe deja tensionate

Scandalul din jurul lui Jensen Huang privește relația sa cu o femeie de afaceri despre care relatările de presă afirmă că ar fi transmis informații Beijingului. Acuzațiile se referă la o presupusă legătură cu serviciile chineze, iar existența unui prejudiciu pentru companie rămâne de stabilit. În consecință, consiliul de administrație al Nvidia a anunțat pe 8 noiembrie o investigație independentă, supravegheată de administratori independenți și asistați de avocați externi. Compania a precizat că, la acel moment, nu avea motive să creadă că securitatea națională sau secretele Nvidia fuseseră compromise. Consiliul și-a exprimat încrederea în Huang și în echipa sa, iar directorul general a promis cooperare, dar în general compania s-a delimitat de acuzațiile aduse CEO-ului.

Pentru acționari, însă, în cazuri de acest gen apar imediat incertitudini cu privire la continuitatea conducerii și posibilele consecințe comerciale ori de reglementare. Tim Ghriskey, strateg de portofoliu la Ingalls & Snyder, explica pentru Reuters că investitorii se întreabă cine l-ar înlocui pe Huang dacă acesta ar pleca, cu toate că era încă de părere că Nvidia, ca afacere, este încă o investiție puternică pe burse. Cu toate acestea, miercuri Baird a redus recomandarea pentru Nvidia la „Neutral” și prețul țintă de la 500 la 200 de dolari. Grupul bancar Morgan Stanley a eliminat Nvidia din categoria sa de opțiuni preferate, „Top Pick”, invocând regula internă aplicată după o scădere de peste 25% față de momentul selecției, iar cunoscutul analist Joseph Moore a păstrat recomandarea „Overweight” și ținta pe 12 luni, ceea ce înseamnă, concret, că deși pe termen lung compania încă este solidă, pe termen scurt există riscuri majore de scădere.

Elon Musk și riscul concentrării

În prezent, revista Fortune, citând Bloomberg Billionaires Index, estimează reducerea averii lui Musk cu 113 miliarde de dolari doar în intervalul 4-5 noiembrie 2026. În cursul ședinței din 5 noiembrie, Tesla cobora cu peste 11%, iar SpaceX cu aproape 9%, potrivit Reuters, agenția de presă legând atunci presiunea de temerile privind ritmul construirii centrelor de date și de posibila intensificare a controlului politic asupra afacerilor lui Musk.

Legătura cu AI, pe lângă motorul GROK asociat cu X.com, amintim că include și divizia de energie a Tesla, care propune sisteme de stocare pentru centrele de date. Când vine vorba de Elon Musk, acesta a fost un factor de haos pentru stabilitatea acțiunilor companiilor pe care le gestionează de mai mulți ani, dar în ultimele luni a avut loc șoc după șoc. Forbes amintea, în relatarea din 5 noiembrie, o reducere de circa 350 de miliarde de dolari în iunie și un alt recul de 80 de miliarde în august. Morgan Stanley și UBS considerau excesivă vânzarea acțiunilor asociate AI după alegeri, bancherii susținând că efectul reglementărilor ar putea consta în mutarea unor proiecte din 2028 în 2029, dar păstrând direcția generală a investițiilor, încă pentru acționari, și o amânare poate conta, fiindcă în cele din urmă costurile și necesarul de finanțare continuă să fie o problemă, în timp ce veniturile așteptate capătă calendare noi și orizonturi noi de așteptare, fără să mai aducem vorba și de noi incertitudini când vine vorba de mult-citatele „promisiuni” făcute de întreg sectorul AI.

Microsoft, Alphabet, Amazon și Meta trec prin teste financiare diferite

Ultimele rezultate financiare ale marilor companii din domeniu, care în general sunt cap de listă pentru investitorii mari și mici din toată lumea, arată că, de pildă, Alphabet a coborât cu aproximativ 10% în tranzacțiile de după închidere, cu o reducere indicativă a capitalizării de aproape 400 de miliarde de dolari. Microsoft a urcat, în schimb, cu aproximativ 3%, susținută de rezultate peste estimări și fluxuri de numerar mai bune decât se anticipa, potrivit unei analize de la finele lunii octombrie.

Microsoft a raportat pentru trimestrul încheiat în septembrie venituri de 92,3 miliarde de dolari, numerar generat din operațiuni de 58 de miliarde și flux de numerar liber de 18,6 miliarde. Investițiile de capital au fost de 45,2 miliarde de dolari, potrivit definiției companiei, care include recunoașterea leasingurilor financiare. În general, reprezentanții companiei au afirmat constant că expansiunile costisitoare și ambițioase pe care le-au pus pe tapet giganții AI ar veni și cu încasări foarte mari, dar rentabilitatea reală a fiecărui proiect în parte încă nu a fost demonstrată concret. La Alphabet, de exemplu, veniturile trimestriale au crescut cu 25%, iar cele ale Google Cloud cu 103%, la 30,7 miliarde de dolari, dar când a venit timpul publicării cifrelor de final de trimestru, rezultatele pe ansamblu au dezamăgit piața.

Amazon a pierdut până la 7% după închidere, în urma raportării din 29 octombrie, deși AWS înregistrase cea mai rapidă creștere din aproape cinci ani, fiindcă piața a fost preocupată de consumul de numerar și de investițiile viitoare, iar Meta a raportat un profit net trimestrial de 9,86 miliarde de dolari, dar un flux de numerar liber negativ de 2,12 miliarde. Numerarul din operațiuni, de 32,79 miliarde, a fost depășit de investițiile de capital de 34,91 miliarde, care includ rambursări de principal pentru leasing financiar. Investitorii mici mai ales, care totuși sunt interesați să înțeleagă rezultatele financiare publicate de aceste companii merită să aibă în vedere că o companie, mai ales la această scară, poate fi profitabilă contabil și, simultan, să consume mai mult numerar decât generează după investiții.

Cazul CoreWeave arată că veniturile pot să „explodeze” dar simultan dobânzile pot să depășească profitul operațional

Veniturile trimestriale ale companiei CoreWeave, potrivit rezultatelor publicate pe 10 noiembrie, au crescut de la 1,365 la 3,661 miliarde de dolari într-un an. Profitul operațional a fost de 207 milioane de dolari, dar cheltuielile nete cu dobânzile au ajuns la 846 de milioane, iar pierderea netă la 709 milioane. Înaintea raportării, acțiunile pierduseră deja peste 40% într-o lună. Compania a indicat ulterior că urmărește atingerea profitabilității pe o bază ajustată în prima jumătate din 2028. Potrivit evaluărilor făcute între timp de analiștii financiari citați de Reuters, CoreWeave ar putea fi printre companiile cel mai puternic afectate atunci când deficitul de capacitate de calcul pentru AI se va diminua.

Concret, în tot sectorul, la nivel global, capacitatea insuficientă susține prețurile și graba clienților de a rezerva infrastructură, iar dacă oferta ajunge din urmă cererea, condițiile comerciale se pot schimba, în timp ce obligațiile asumate pentru construcții și echipamente nu pot fi menținute în același ritm fizic, iar astfel apar aceste stagnări care pun în lumină limitările în sine ale sectorului față de „pretențiile” antreprenorilor care alimentează creșterile fulminante de pe bursă.

Trevor Greetham, șeful investițiilor multi-active la Royal London Asset Management, a declarat într-o analiză vastă realizată de Financial Times cu privire la pericolul unei bule în sectorul AI că „la aceste evaluări, pariul pe AI este ca un rechin care trebuie să înoate încontinuu pentru a rămâne în viață”. Dacă efectiv orice întârziere poate modifica valoarea estimată a profiturilor viitoare, pe lângă faptul că firmele concurează pentru capital cu guverne tot mai îndatorate, atunci se limitează din ce în ce mai mult credibilitatea acestei ascensiuni fulminante care va continua la infinit.

Pentru un investitor român, primul risc este concentrarea, adică să insiste să mențină acțiuni în mai multe companii AI care depind de aceleași bugete pentru centre de date. Autoritatea americană pentru piața de capital explică, prin Investor.gov, că un ETF concentrat pe o singură industrie nu oferă nicidecum acea diversificare despre care vorbesc întotdeauna consultanții financiari și că variația nu trebuie să țină cont doar de domeniu, dar și de moneda în care se tranzacționează acțiunile, precum și tipul de contract. Cumpărarea unei acțiuni și deschiderea unui contract pentru diferență, cu expunere amplificată prin levier, au consecințe diferite, așadar.

În termeni imediați, pentru cei care urmăresc sectorul îndeaproape pe burse și în presa internațională, următorul test apropiat va fi raportarea Nvidia din 17 noiembrie, după închiderea bursei, urmată de evoluția planurilor de listare ale Anthropic. Investitorii vor căuta dovezi despre cerere, capacitatea de finanțare și recuperarea investițiilor, dar în definitiv, principiul în sine după care aceste companii se dezvoltă, pe bază de competiție artificială alimentată prea puțin de capacitatea reală de a face față logistic nevoilor de scalare la nivel tehnologic fără a afecta comunități întregi, fără a beneficia de lobby guvernamental de dreapta în SUA și fără a avea parte de o încredere fenomenală din partea unui public investitor care nu are încă „în mână” nicio materializare concretă a succesului pe care mizează antreprenorii ar trebui să constituie semnale de alarmă.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent