Planul „NATO 3.0”. Modificarea a doar două cuvinte schimbă radical strategia militară a Alianței

Trupe NATO în Finlanda/FOTO:nato.int

Membrii NATO iau în considerare eliminarea cerinței de a asigura trupe suplimentare pentru operațiunile de gestionare a crizelor globale, pe măsură ce alianța își concentrează resursele pe amenințarea reprezentată de Rusia.

Țările membre analizează în prezent cea mai amplă reformă a planificării militare din ultimele două decenii. Prioritatea absolută devine pregătirea pentru un posibil conflict cu Rusia, în detrimentul furnizării de efective pentru regiuni precum Irak sau Afganistan.

Cele 32 de state membre au inițiat negocierile privind noile obiective de capabilități militare, un proces care determină forțele și armamentul pe care aliații trebuie să le pună la dispoziție în caz de conflict, precum și distribuția costurilor, scrie politico.eu.

Conform proiectului de document de planificare, aliații nu ar mai fi obligați să pună la dispoziție forțe suficiente pentru a lupta într-un război european de amploare și pentru a desfășura simultan mai multe misiuni de gestionare a crizelor de dimensiuni mai mici, potrivit celor patru diplomați NATO care au fost informați cu privire la text și cărora publicația Politico le-a acordat anonimatul pentru a putea împărtăși aceste informații. În schimb, au afirmat aceștia, s-ar planifica îndeplinirea cerințelor unui scenariu sau ale celuilalt. Propunerea reflectă „o înțelegere foarte clară că, indiferent de situație, pentru NATO, o situație de urgență majoră în Europa va avea prioritate față de orice alte priorități sau evenimente”, a declarat Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în domeniul apărării.

Această orientare coincide cu presiunile exercitate de Washington pentru ca NATO să se reîntoarcă la misiunea sa de bază: apărarea spațiului european, proiect numit generic „NATO 3.0”.

Regândirea obiectivelor strategice

Negocierile vizează un document cunoscut sub numele de „Orientările politice”, care face parte dintr-un proces de patru ani ce va culmina cu aprobarea de către aliați a noilor cerințe privind capacitățile militare până în 2029. Se preconizează că aliații vor finaliza un acord până în februarie.

Miza o reprezintă echipamentul pe care aliații îl vor avea la dispoziție și cât de credibilă este puterea lor de descurajare față de Moscova, având în vedere că oficialii europeni au avertizat în repetate rânduri cu privire la o posibilă incursiune rusă pe teritoriul NATO până în 2029. De asemenea, constrângerile bugetare tot mai mari privind cheltuielile de apărare vor complica probabil acest proces.

„Întregul ciclu va fi supus unei analize mult mai atente decât ciclurile anterioare… guvernele vor să știe că banii lor sunt cheltuiți cu înțelepciune”, a declarat un înalt oficial al NATO. „Este un aspect semnificativ în contextul geopolitic actual, caracterizat de o Rusie în plină reconstituire.”

Proiectul actual propune o modificare subtilă de limbaj, dar cu efecte profunde: înlocuirea conjuncției „și” cu „sau” în privința acoperirii ambelor tipuri de misiuni.

Aliații se confruntă cu o alegere dificilă: dacă să renunțe la cerința de lungă durată de a asigura forțe suficiente atât pentru un conflict european de amploare, cât și pentru mai multe operațiuni de gestionare a crizelor în afara teritoriului NATO. Proiectul ar înlocui acel „și” cu un „sau”, impunând forțe pentru unul dintre scenarii, nu pentru ambele.

Textul proiectului a optat până acum pentru „sau”, au declarat diplomații NATO, subliniind că discuțiile se află încă într-un stadiu incipient.

„Va fi dificil”, a afirmat un al cincilea diplomat de rang înalt din cadrul NATO. „Există o mare diferență între a alege între cele două conjuncții.”

„Nimeni nu sugerează că renunțăm la capacitatea de a desfășura operațiuni de răspuns la crize”, a adăugat înaltul oficial al NATO. „În ultimă instanță, este o decizie politică să se stabilească unde vor fi trimise trupele.”

Deși o astfel de decizie nu ar afecta direct misiunile aflate în derulare, cum ar fi cele din Kosovo sau Irak, ea marchează o schimbare istorică față de strategia ultimilor 20 de ani. După încheierea Războiului Rece, NATO s-a orientat masiv către operațiuni în afara spațiului aliat. Cu toate acestea, invazia pe scară largă lansată de Rusia în Ucraina în 2022 a obligat alianța să readucă în prim-plan apărarea colectivă pe continentul european.

Viziuni divergente între aliați

În cadrul alianței există opinii nuanțate. Statele din sudul Europei au susținut tradițional parteneriatele externe și gestionarea crizelor, în timp ce Statele Unite, țările nordice și cele de pe flancul estic insistă pentru prioritizarea apărării împotriva Rusiei.

Apropiații reformei argumentează că limitele bugetare și necesitatea de a compensa o posibilă reducere a prezenței militare americane în Europa impun o concentrare strictă a resurselor. Washingtonul a cerut explicit aliaților să își asume un rol financiar mai mare și să renunțe la operațiunile secundare din afara spațiului euro-atlantic.

Unii experți avertizează însă că neglijarea celorlalți piloni strategici ar putea crea dezechilibre pe termen lung în structura de securitate a alianței.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent