
17 Noiembrie 2026, 22:41
Ilie Toma
Filtrele de particule DPF la motoarele diesel sunt prezente pe maşini deja de vreo 15 ani şi pe parcursul exploatării pot genera probleme mai devreme sau mai târziu, în funcţie de regimul de exploatare. Majoritatea proprietarilor ştiu deja că maşinile diesel cu aceste filtre au nevoie de ieşiri periodice de traseu, măcar de 20-30 minute, unde ar putea ajunge la un ciclu complet de încălzire şi ar putea face regenerarea filtrului. Cei care conduc maşinile preponderent în oraş, vor avea probleme cu acest filtru mult mai devreme. Totuşi, chiar şi cei care condus şi extraurban pot ajunge la un moment dat să aibă un filtru înfundat, care nu mai poate fi regenerat. Un mecanic din Finlanda a arătat cum se rezolvă o asemenea problemă la filtrul de particule DPF la un Mercedes E-Class W212 diesel.
Din start vom spune că soluţia mecanicului nu presupune vreo ocolire şmecheră a legii, or, în majoritatea ţărilor excluderea acestui filtru e ilegală. Prin urmare, vorbim de o reparaţie făcută cu înlocuire de componente. Iar în acest caz, Mercedes E-Class avea 340.000 km parcurşi, iar filtrul era îmbâcsit la 300% faţă de normal, deci o curăţare forţată sau alte proceduri făcute de unele ateliere nu mai erau valabile.
Motorul de sub capotă e OM651, renumitul motor de 2,1 litri de la Mercedes, în 4 cilindri. Motorizarea de aici e E 200 CDI, foarte răspândită în acele timpuri când maşina era nouă.
Maşina a aprins martorul de Check Engine pe bord, iar acest martor clipea intermitent, nu era doar aprins static, semn al unei probleme mai grave. Doi senzori din evacuare, de dinainte şi de după filtrul de particule, raportau o diferenţă prea mare de presiune, fapt care denotă de obicei îmbâcsirea filtrului. Mecanicul a concluzionat că e o eroare, întrucât valoarea senzorului de presiune diferenţială DPF era instabilă, iar cel de contrapresiune a gazelor de evacuare indica 7 bari, o valoare evident suspectă.
Au fost înlocuiţi iniţial aceşti doi senzori, iar valorile citite de computerul de bord au devenit mai realiste. Însă exista în continuare o diferenţă de presiunea prea mare, creată de îmbâcsirea filtrului de particule. O diagnosticare a acestuia a arătat că e îmbâcsit la 300% faţă de normal. La un asemenea nivel, computerul motorului refuză să iniţieze regenerarea, deoarece arderea unei asemenea cantităţi de funingine din filtru ar putea produce temperaturi excesive şi chiar un incendiu.
Mecanicul spune că în mod normal, la o exploatare corectă, filtrul DPF ar trebui să reziste mai mult pe Mercedes W212, dar, odată ce filtrul a ajuns deja în asemenea stare, toate încercările de soluţii improvizate vor fi doar o pierdere de bani şi timp şi e mai logică înlocuirea lui, chiar dacă un filtru nou costă mult. Un filtru original, comandat de la Mercedes, costă cam 2.350 euro în Finlanda, cu tot cu TVA. Însă există filtre DPF pentru motorul OM651 compatibile, fabricate de alţi producători, care sunt omologate şi legale şi costă între 450 şi 650 euro pentru o marcă respectabilă.
Pentru a ajunge la filtru, trebuia să se demonteze mai întâi tot ce e deasupra, de la blocuri electronice până la toate cablajele şi conductele din jurul lui. Tot aici e localizat şi filtrul de admisie.
Accesul la filtrul DPF de deasupra e necesar pentru a desface toate colierele traseului, din apropiere de turbosuflantă, dar şi senzorii alăturaţi filtrului.
Decuplarea porţiunii de ţeavă de eşapament dedesubt s-a făcut neaşteptat de uşor. Mecanicul spune că e impresionat de acces şi uşurinţa cu care se poate face demontarea secţiunii cu filtru DPF.
A durat foarte puţin până când filtrul vechi a putut fi demontat de pe maşină. Acesta a fost curăţat un pic şi pus pe masă pentru a recupera senzorii de pe el.
Această procedură a fost cea mai anevoioasă, din cauza metalului care a trecut prin multiple cicluri de încingeri pe aici. A trebuit folosită şi o flacără şi spray-uri, pentru a putea scoate aceşti senzori din corpul filtrului DPF vechi.
Apoi, aceste conducte şi senzori au trebuit montaţi pe filtrul DPF nou. Aici lucrurile au fost mai simple şi s-au folosit sprayuri pentru etanşarea corectă a acestora.
Apoi a urmat montarea filtrului nou pe maşină, o operaţiune care a fost făcută similar de uşor, graţie accesului bun pe W212.
Totuşi, fixarea corectă în poziţia finală are loc întâi pe partea superioară, după care filtrul e conectat la ţeava de eşapament şi pe partea inferioară. S-au conectat filtrele şi partea mecanică a luat sfârşit.
A urmat şi resetarea valorilor din computerul de bord al maşinii, care trebuie să înţeleagă că are un filtru DPF nou.
În final, mecanicul spune că lucrarea a fost mai uşoară decât credea, inclusiv datorită construcţiei lui Mercedes W212, cu lucruri bine gândite pentru mentenanţă. Iar dacă un filtru nou se poate găsi la doar câteva sute de euro, devine o enigmă de ce mulţi proprietari de maşini caută prin părţile noastre să plătească aceleaşi câteva sute de euro unor ateliere care să le demonteze aceste filtre şi să le excludă din softul maşinii.
Vezi totul în video-ul de mai jos. Poţi include subtitre cu traduceri automatizate în limba dorită din comenzile player-ului.
0
5,445

GALERIE VIDEO (1 MATERIALE)
ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT

