Comasarea comunelor mici și reorganizarea administrației județene ar putea reduce cheltuielile statului cu salariile, dar și cu întreținerea sediilor administrative. O simulare realizată pe baza numărului de funcții publice ocupate și a salariului minim brut arată că economiile ar putea ajunge la zeci de milioane de lei anual, în funcție de amploarea reducerilor de personal.

Harta cu comasarea județelor

Reforma administrativă poate aduce economii uriașe la bugetul de stat Foto: arhivă

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Calculele au la bază trei variante de reorganizare: comasarea celor 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, înființarea a 15 centre administrative în locul actualelor structuri județene sau transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative. Sunt scenarii distincte, iar cifrele reprezintă simulări, nu estimări oficiale ale Guvernului.

429 de comune mici, în prima etapă a reformei

Reorganizarea administrației locale a revenit în discuție în 2026, odată cu propunerea de comasare voluntară a comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori. Potrivit datelor prezentate de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, 429 de comune se încadrează în această categorie, pe baza populației înregistrate în 2023.

Proiectul de ordonanță privind comasarea voluntară era încă în discuție la jumătatea lunii noiembrie. În forma analizată la prima lectură, unirea localităților urma să se facă numai cu acordul comunităților, exprimat prin referendum în fiecare dintre comunele implicate. Așadar, nu există încă o listă definitivă a localităților care vor fi comasate.

În paralel, au fost discutate și variante de reorganizare a nivelului județean. Una dintre simulările apărute în spațiul public propune 15 centre administrative, însă nu este o hartă oficială aprobată de Guvern. O altă variantă, menționată în programul de guvernare, vizează transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative, cu personalitate juridică și atribuții proprii.

Economistul Adrian Codîrlașu consideră că reforma administrativă ar trebui să fie mult mai amplă. Într-o discuție cu Adevărul, acesta a susținut că reorganizarea nu ar trebui să se limiteze la ajustări punctuale ale aparatului administrativ.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cât costă un post la salariul minim

Pentru a estima economiile care ar putea rezulta din reducerea numărului de funcții publice, am folosit salariul minim brut pe economie, de 4.325 de lei pe lună, valabil de la 1 iulie 2026.

La salariul brut se adaugă contribuția asiguratorie pentru muncă, de 2,25%, plătită de angajator. Astfel, costul lunar al unui post remunerat la nivelul salariului minim ajunge la aproximativ 4.422 de lei, iar costul anual depășește 53.000 de lei.

Calculul este următorul:

  • Salariu brut lunar: 4.325 lei
  • Contribuția angajatorului: 4.325 lei × 2,25% = 97,31 lei
  • Cost lunar total: 4.325 lei + 97,31 lei = 4.422,31 lei
  • Cost anual: 4.422,31 lei × 12 luni = 53.067,75 lei

Prin urmare, fiecare post eliminat ar însemna, în această simulare, o economie de aproximativ 53.068 de lei pe an.

Este un reper minim de calcul, nu salariul mediu al unui funcționar public. Salariile din administrația locală sunt stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale sau județene, în condițiile Legii-cadru nr. 153/2017, și sunt în multe situații mai mari decât salariul minim. Simularea nu include sporuri, indemnizații, tichete sau alte drepturi salariale.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Câți bani s-ar economisi prin comasarea celor 429 de comune

Primul scenariu vizează reducerea numărului de funcții publice din aparatele primăriilor celor 429 de comune mici.

Potrivit raportului Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru 2024, în primăriile comunelor erau ocupate 27.988 de funcții publice. Cifra nu include serviciile publice subordonate. România are 2.862 de comune, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 9,78 funcții publice ocupate pentru fiecare primărie.

Aplicând această medie celor 429 de comune mici, rezultă un număr estimat de aproximativ 4.195 de funcții publice.

Calculul este următorul:

27.988 funcții publice ÷ 2.862 comune = 9,78 funcții pe comună

9,78 funcții × 429 comune = aproximativ 4.195 de funcții publice

Nu este o cifră exactă pentru cele 429 de localități, deoarece raportul ANFP nu oferă în această statistică o defalcare pentru comunele cu cel mult 1.500 de locuitori. Unele dintre acestea pot avea aparate administrative mai mici decât media națională.

Pentru a vedea ce economii ar putea apărea, am luat în calcul trei variante de reducere a numărului estimat de funcții publice.

Dacă ar fi eliminate 5% dintre funcții, ar dispărea aproximativ 210 posturi. La un cost anual de 53.067,75 lei pentru fiecare post, economia ar fi de circa 11,1 milioane de lei.

Calcul: 4.195 × 5% = aproximativ 210 posturi

210 × 53.067,75 lei = 11.144.228 lei anual

La o reducere de 10%, ar fi eliminate aproximativ 420 de posturi, iar economia anuală ar ajunge la 22,3 milioane de lei.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Calcul: 4.195 × 10% = aproximativ 420 de posturi

420 × 53.067,75 lei = 22.288.455 lei anual

Într-o variantă de reducere cu 20%, ar dispărea aproximativ 839 de funcții publice, iar economia salarială ar fi de circa 44,5 milioane de lei pe an.

Calcul: 4.195 × 20% = aproximativ 839 de posturi

839 × 53.067,75 lei = 44.523.842 lei anual

Așadar, în cazul comasării celor 429 de comune, o reducere ipotetică de 5%-20% a funcțiilor publice estimate ar aduce economii salariale cuprinse între 11 și 45 de milioane de lei anual.

Statul încasează cea mai mare parte din majorarea salariului minim. Din 300 de lei în plus, angajatul primește doar 100 de lei

Reducerea nu poate viza însă toate activitățile din primării. Evidența populației, urbanismul, asistența socială, colectarea taxelor și impozitelor și relația cu cetățenii trebuie asigurate în continuare. Economiile ar putea apărea mai ales prin unificarea compartimentelor de conducere și a activităților administrative care se repetă în fiecare primărie.

Reorganizarea în 15 centre administrative: economii de până la 57 de milioane de lei

Al doilea scenariu pornește de la o reorganizare a actualelor structuri județene în 15 centre administrative. Varianta a fost prezentată în spațiul public ca simulare, dar nu reprezintă un proiect oficial adoptat de Guvern.

Punctul de plecare pentru calcul îl reprezintă datele ANFP pentru 2024. Potrivit raportului instituției, în aparatele proprii ale consiliilor județene erau ocupate 5.391 de funcții publice. Cifra nu include angajații serviciilor publice subordonate.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Trecerea de la 41 de județe la 15 centre nu ar însemna automat eliminarea unei proporții echivalente de posturi. Noile structuri ar urma să preia atribuții și ar avea nevoie, la rândul lor, de angajați. Pentru a estima ce economii ar putea rezulta din reducerea aparatului administrativ, am calculat trei variante: eliminarea a 5%, 10% și 20% din funcțiile publice ocupate în prezent în consiliile județene.

La o reducere de 5%, ar dispărea aproximativ 270 de posturi, ceea ce ar însemna o economie anuală de 14,3 milioane de lei.

Calcul: 5.391 × 5% = aproximativ 270 de posturi

270 × 53.067,75 lei = 14.328.293 lei anual

Dacă reducerea ar ajunge la 10%, ar fi eliminate aproximativ 539 de posturi, iar economia ar urca la 28,6 milioane de lei pe an.

Calcul: 5.391 × 10% = aproximativ 539 de posturi

539 × 53.067,75 lei = 28.603.517 lei anual

În varianta unei reduceri de 20%, ar dispărea aproximativ 1.078 de funcții publice. Economia salarială ar ajunge la 57,2 milioane de lei anual.

Calcul: 5.391 × 20% = aproximativ 1.078 de posturi

1.078 × 53.067,75 lei = 57.207.035 lei anual

Aceste sume nu includ personalul contractual și angajații serviciilor publice subordonate. De asemenea, nu presupun că toate funcțiile existente la nivel județean ar dispărea. O parte dintre atribuții și posturi ar putea fi preluate de noile centre administrative.

Opt regiuni administrative, un scenariu de reorganizare mai amplă

A treia variantă are în vedere transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative. Propunerea apare în programul de guvernare și presupune regiuni cu personalitate juridică, autoritate fiscală și competențe proprii.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

O asemenea reorganizare ar presupune redistribuirea atribuțiilor și a personalului între nivelul local, județean și regional. Pentru a estima economiile, putem folosi aceeași bază de calcul: cele 5.391 de funcții publice ocupate în aparatele proprii ale consiliilor județene.

Într-un scenariu de reducere cu 10% a acestor funcții, economia ar fi de aproximativ 28,6 milioane de lei anual. La o reducere de 20%, suma ar ajunge la 57,2 milioane de lei, iar într-o variantă de reducere cu 30%, ar depăși 85,8 milioane de lei pe an.

Calculul pentru varianta de 30%:

5.391 × 30% = aproximativ 1.617 posturi

1.617 × 53.067,75 lei = 85.810.552 lei anual

Și în acest caz, procentul este o ipoteză de lucru, nu o estimare a numărului de angajați care ar putea fi disponibilizați. Noile regiuni ar avea propriile structuri și ar prelua atribuții, iar personalul necesar acestora trebuie luat în calcul înainte de a putea stabili economia reală.

Comasarea localităților ar putea aduce reduceri de 50% la impozite. Ce se schimbă după 1 martie 2027 Economiile din clădiri ar putea veni în plus

Reducerea numărului de primării și de structuri județene ar putea diminua și cheltuielile cu sediile administrative: încălzire, energie electrică, apă, curățenie, reparații, pază și mentenanță.

Deocamdată, nu există o bază națională centralizată care să permită calcularea acestor economii pentru toate cele 429 de comune sau pentru toate consiliile județene. Cheltuielile încadrate la capitolul bugetar „Bunuri și servicii” nu pot fi considerate integral cheltuieli de întreținere a clădirilor, deoarece includ și alte categorii de plăți.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Pentru un calcul exact ar fi nevoie de informații despre suprafața sediilor, consumurile de utilități, costurile reparațiilor și numărul clădirilor care ar putea fi închise. În cazul comunelor comasate, unele sedii ar putea fi desființate, în timp ce altele ar putea rămâne deschise ca puncte de lucru pentru relația cu cetățenii.

Presiunea cheltuielilor de personal asupra bugetelor locale

Un audit al Curții de Conturi privind comunele și orașele mici arată că presiunea cheltuielilor de personal diferă considerabil de la o administrație la alta. În 2023, numai 31% dintre comunele analizate puteau acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii luate în calcul, față de 52% în 2022 și 44% în 2021.

Auditul a identificat 87 de comune în care cheltuielile de personal depășeau jumătate din totalul cheltuielilor. În același timp, în 920 de comune, ponderea cheltuielilor de personal era sub 25% din total. Datele arată că situația nu este uniformă și că o eventuală reformă nu ar avea același impact în toate localitățile.

Există și cheltuieli care nu pot fi eliminate prin simpla comasare a primăriilor. Serviciile sociale, de exemplu, trebuie asigurate în continuare, indiferent de forma administrativă a localității.

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-20T06:14:07.027Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/economie/cati-bani-ar-economisi-statul-in-fiecare-scenariu-2572450.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”cati-bani-ar-economisi-statul-in-fiecare-scenariu-2572450.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/cati-bani-ar-economisi-statul-in-fiecare-scenariu-2572450.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/economie/cati-bani-ar-economisi-statul-in-fiecare-scenariu-2572450.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}