Miercuri, 05 Noiembrie 2025, ora 11:08
1256 citiri
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas FOTO X/@kajakallas
Uniunea Europeană ar putea primi noi membri până în 2030, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, într-un context geopolitic tensionat și marcat de războiul din Ucraina.
În timp ce Muntenegru și Albania sunt considerate favorite pentru aderare, Bruxelles-ul avertizează asupra derapajelor democratice din Serbia și Georgia, relatează The Guardian.
Declarațiile au venit odată cu publicarea raportului anual al Comisiei Europene privind progresele celor zece state candidate la aderare — un moment care, potrivit analiștilor, redă dinamismul unui proces înghețat ani la rând. Invazia Rusiei în Ucraina, începută în 2022, a schimbat radical logica extinderii, transformând-o dintr-un obiectiv politic într-o prioritate strategică.
„Invazia Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice fac ca extinderea Uniunii Europene să fie o necesitate evidentă”, a declarat Kaja Kallas. „Este necesară dacă vrem să fim un actor mai puternic pe scena mondială”, a mai spus ea. Șefa diplomației europene a subliniat că „admiterea de noi țări în UE până în 2030 este un obiectiv realist”, precizând că Muntenegru este cel mai avansat în procesul de aderare, urmat de Albania.
Fosta prim-ministră a Estoniei a vorbit și despre semnificația apartenenței la blocul comunitar pentru Ucraina, aflată în plin război: „Pentru Kiev, statutul de membru al Uniunii ar fi o garanție majoră de securitate. Nicio țară candidată nu a realizat reforme atât de ample în timp de război”.
apartamente de vanzare bucuresti 2 camere
De la Pokrovsk, o localitate ucraineană aflată sub bombardamente, președintele Volodimir Zelenski a transmis un mesaj puternic: „Ucraina trebuie să devină membru al Uniunii Europene înainte de 2030”.
Moldova, exemplu de reziliență europeană. Georgia și Serbia, sub lupa criticilor
Bruxelles-ul a remarcat și progresele Moldovei, unde guvernul a acuzat Rusia de campanii subversive de influențare a alegerilor prin finanțări ilegale și dezinformare. „Moldova a înregistrat cel mai mare progres într-un an, în ciuda amenințărilor hibride continue și a încercărilor de destabilizare a țării pe drumul ei european”, a declarat comisarul pentru extindere, Marta Kos.
Tonul s-a schimbat însă când a venit vorba despre Georgia. Oficialii europeni au acuzat autoritățile de la Tbilisi că „trag poporul înapoi”, după violențele din 2024 împotriva protestatarilor care au contestat legea „agenților străini”, inspirată de legislația rusă. „Dacă sunteți serioși în privința Uniunii Europene, ascultați-vă oamenii și opriți arestările opoziției, jurnaliștilor și celor care nu gândesc ca voi. Atunci putem vorbi”, a spus Kos.
Situația Serbiei rămâne ambiguă. Președintele Aleksandar Vučić s-a confruntat cu ample proteste după dezastrul de la gara din Novi Sad, soldat cu 16 morți, eveniment care a scos la iveală tensiuni majore privind corupția și lipsa transparenței. „Există un regres vizibil în libertatea de exprimare și academică. Autoritățile trebuie să-și clarifice direcția strategică și să renunțe la retorica anti-europeană”, a avertizat Kos.
Veto-ul Ungariei și dilema extinderii: reformă sau blocaj?
Procesul de extindere este însă complicat de necesitatea unanimității celor 27 de state membre. Ungaria blochează în prezent avansarea negocierilor cu Ucraina, fapt ce afectează indirect și parcursul european al Moldovei, întrucât dosarele celor două țări sunt legate. Pentru a evita un nou impas, oficialii europeni analizează soluții care să permită continuarea discuțiilor fără acordul formal al Budapestei.
În același timp, o parte dintre liderii europeni consideră că Uniunea trebuie să-și reformeze mecanismele interne înainte de a se extinde, avertizând asupra riscului de paralizie într-un bloc de peste 35 de membri. Una dintre propuneri vizează renunțarea la dreptul de veto în politica externă, acuzat că a făcut adesea din UE „ostatica” intereselor unui singur stat.
Totuși, Marta Kos a precizat că aderarea Muntenegrului sau Albaniei nu ar genera „implicații financiare majore” pentru actualele state membre. În schimb, cazul Ucrainei ridică provocări uriașe, având în vedere nevoile de reconstrucție și populația sa pre-belică de peste 41 de milioane de locuitori.
Întrebată despre viitorul Uniunii, Kaja Kallas a oferit o perspectivă pragmatică: „Ordinea mondială se schimbă chiar acum, iar întrebarea pentru noi este care este rolul nostru și dacă suntem capabili să jucăm acest joc geopolitic. Putem face acest lucru doar dacă putem adopta decizii”.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent