11 Noiembrie 2025, 17:27
Redacţia PiataAuto.md

Propulsia electrică a devenit deja foarte răspândită, producătorii lansează deja noi şi noi generaţii de tehnologie pentru noile lor modele electrice, iar avansul tehnologic e cât se poate de vizibil în abordările inginereşti. Totuşi, cei mai sceptici faţă de electromobilitate invocă periodic un risc al câmpurilor electromagnetice generate de aceste maşini şi de posibilele lui efecte asupra oamenilor. Germanii de la ADAC au mers în Austria la unul din cei mai renumiţi specialişti din Europa în studiul câmpurilor electromagnetice pentru a testa 13 maşini electrice şi plug-in hibride în laborator, măsurându-le câmpul electromagnetic, alături de una cu combustie, pentru comparaţie.

Foto: VW ID.3 din testul ADAC de măsurare a câmpurilor electromgnetice

Logica elementară ne spune că avem multe produse electrice şi electronice în jurul nostru, iar omenirea a inventat de mult timp ecranarea, pentru a stăvili acest efect. Prin urmare, prezumţia superficială, fără a intra foarte mult în esenţă, ar fi că toţi producătorii auto şi inginerii lor au grijă ca toate sursele de câmp electromagnetic să fie ecranate corect. Şi nu neapărat din grijă pentru efecte asupra oamenilor, ci pentru a evita interferenţele tehnice asupra altor dispozitive.

Foto: Peugeot e-208 din testul ADAC de măsurare a câmpurilor electromgnetice

Totuşi, în luna decembrie 2024 a ieşit la iveală un caz atipic în Norvegia, când modelul electric chinezesc Hongqi E-HS9 a fost depistat cu probleme electronice, cauza suspectată fiind câmpurile magnetice. Problema remarcată a fost dispariţia periodică a semnalului radio şi GPS din maşină. Dacă se asculta un post de radio, adeseori calitatea recepţie scădea până la pierderea totală. Dacă se folosea navigaţia, maşina putea pierde semnalul fără cauze aparente, iar în câteva secunde putea indica pe sistemul său că se află într-o cu totul altă locaţie, diferită faţă de cea de facto. Suspiciunea de acolo era că o sursă de câmp electromagnetic din maşină creează aceste interferenţe, dar service-urile n-au mai găsit cauza exactă. Proprietarii norvegieni ai acestui model se mai plâng periodic de sisteme similare, dar cauza încă n-a fost stabilită într-un mod exact şi ştiinţific.

Foto: Hongqi E-HS9 în Norvegia

În anul 2020 Comisia Europeană a publicat rezultatele unui studiu de măsurare a câmpurilor electromagnetice de la bordul maşinilor electrice, făcut în 2018 şi 2019 pe baza primelor maşini electrice vândute atunci în UE, precum e-Golf, Jaguar I-Pace, primul Hyundai Ioniq şi alte câteva modele, inclusiv modele plug-in hibride precum Mitsubishi Outlander PHEV. Studiul a concluzionat câmpuri magnetice minime, cu mult sub normele publice admise, cu câteva excepţii. Mitsubishi Outlander PHEV a fost indicat ca un model care admite uneori depăşirea normelor admise, şi cu câteva modele electrice care ar depăşi uneori valorile în momentele de acceleraţie maximă şi regenerare maximă. Atunci se indica şi faptul că în viitor maşinile vor deveni mai puternice şi vor avea baterii mai mari, cu puteri mai mari în circuitele electrice, prin urmare se atrăgea atenţia că şi câmpurile electromagnetice ar putea deveni mai mari şi ar fi nevoie de verificări ulterioare reglementări mai stricte la acest capitol.

Foto: Mitsubishi Outlander PHEV din studiul european din 2018 şi 2019

Exact asta au făcut acum germanii de la ADAC, au făcut acest test în 2025, cu maşini electrice actuale, mult mai puternice, adăugând şi plug-in hibride, dar punând şi o maşină cu combustie, pentru comparaţie.

Foto: VW Passat GTE, plug-in hibrid, din testul ADAC

Cei de la ADAC au implicat în experimentul lor şi Centrul de Cercetare a Compatibilităţii Electromagnetice cu Mediu din Germania, Universitatea Tehnică din Aachen, Oficiul Federal de Protecţie a Radiaţiei, Ministerul Mediului şi alte câteva entităţi relevante, întrucât şi-au dorit un studiu clar şi cu rezultate de necontestat. Aceştia au mers în Austria, la un laborator unde expertul în studii electromagnetice Gernot Schmid, unul din cei mai cunoscuţi din Europa, a dirijat activităţile de testare.

Foto: Gernot Schmid

Acesta a amintit că toate dispozitivele electrice şi electronice generează câmpuri electromagnetice, inclusiv cele ce emit semnale WiFi, Bluetooth, sau semnal de reţea mobilă. Aceste categorii sunt însă clasificate ca fiind de frecvenţă înaltă şi nu sunt considerate sigure, neavând nicio conexiune cu tipul de propulsie al maşinii. Marele interes sunt câmpurile de frecvenţă joasă şi statice, generate de electromotoare de tracţiune, invertoare, procesul de încărcare a maşinii şi sistemul electric de tensiune înaltă al maşinilor electrice.

Foto: Aşa au avut loc măsurările în cadrul testului ADAC

Maşinile care au participat sunt următoarele:
• Tesla Model 3
• Renault Zoe
• BMW i3
• VW ID.3
• Audi e-tron quatto
• Porsche Taycan
• Peugeot e-208
• Airways U5
• Hyundai Ioniq 5
• Fiat 500e
• Opel e-Corsa
• VW Passat PHEV
• Mercedes GLE 350 de PHEV
• Opel Corsa cu combustie

Deci, sunt 11 maşini electrice, 2 plug-in hibride şi un Opel Corsa cu combustie. Măsurările au fost făcute atât în laborator, cât şi pe circuit în mişcare şi chiar pe drumurile publice. S-au făcut măsurări atât pe scaunul şoferului, cât şi pe bancheta spate.

Foto: Opel Corsa cu combustie de referinţă

Germanii au publicat un studiu de câteva sute de pagini cu cifre şi grafice detaliate pentru fiecare model, dar dacă e sumăm lucrurile, mici devieri ale câmpurilor electromagnetice, de foarte scurtă durată, s-au constatat în special la demarare, la frânare, la accelerare mai intensă şi în prima clipă de pornire a unor componente electrice.

Devierile depăşesc pe acele momente scurte valorile de referinţă recomandate de standardul ICNIRP, însă nu ajung niciodată la valori care s-ar apropia de afectarea sănătăţii umane, spun cei de la ADAC. Iar acest risc lipseşte inclusiv pentru femei însărcinate sau cei care au tot felul de dispozitive implantate, precum stimulatoarele cardiace.

Salturile mai notabile de câmpuri electromagnetice au fost măsurate în special în zona piciorului drept la şofer, din cauza apropierii fizice de electromotor. Dar nici aici nu sunt valori periculoase pentru sănătate.

Surprinzător, dar un câmp magnetic mai mare a fost înregistrat la pornirea încălzirii scaunelor, în momentul iniţial. Iar asta nu depinde de tipul de propulsie.

În rest, maşinile electrice nu au câmpuri electromagnetice dăunătoare. Chiar dacă pe perioade scurte unele zone pot indica depăşiri faţă de recomandările idealiste, valorile nu ajung în zone înc are ar putea afecta sănătatea. Iar cei care îşi fac griji şi de micile devieri ar trebui să conducă mai relatat, întrucât frânările şi accelerările intense sunt mai degrabă o sursă de câmp magnetic zona în acele perioade.

Mai mult ca atât, studiul a concluzionat că nivelul de expunere la câmpuri electromagnetice în maşinile electrice moderne e absolut similar cu cel pe care îl au şi călătorii din trenuri propulsate electric, tramvaie, sau alte forme de transport public. Deci, concluzia generală ar fi că nu există motive de îngrijorări faţă de fenomenul câmpurilor electromagnetice în maşinile electrice.

Totuşi, noi am extras din studiul imens şi un clasament al intensităţii câmpurilor electromagnetice măsurate, în ordinea de la cel mai slab, adică cel mai bine ecranat, la cel mai puternic, cu mici comentarii.

Aşadar, tot modelul chinezesc din test a avut cele mai mari valori ale câmpului electromagnetic. Acestea nu sunt în zona în care aduce vreun pericol, da sunt de aproape două ori mai mari decât la Taycan şi de 3-4 ori mai mari decât la alte modele europene şi sud-coreene din mijlocul clasamentului.

Foto: Modelul chinezesc Airways U5, ce care a avut cei mai mari indici

Poţi vedea mai jos şi un video în care expertul principal din studiu, Gernot Schmid, explică mai multe din concluziile acestuia. Poţi include subtitre în cu traducere automatizată în limba dorită din comenzile player-ului.

0

3,305

GALERIE VIDEO (1 MATERIALE)

Înapoi

ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT

TESTE DRIVE DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT