Italia a băgat un miliard de euro în vistieria de război a lui Putin FOTO: Hepta
Războiul ”fără sfârșit” al Rusiei din Ucraina continuă, în ciuda pierderilor colosale de un milion de militari din rândul armatei sale. Acum, analiștii dezvăluie adevărul neștiut din spatele conflagrației lui Vladimir Putin. O țară occidentală, Italia, a băgat 1 miliard de euro în vistieria Kremlinului, alimentând mașina de război. De la invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, companiile italiene au plătit peste 1 miliard de euro din impozite Rusiei, jumătate din acestea fiind folosite pentru cheltuieli militare, menite să finanțeze distrugerea continuă a Ucrainei.
Companiile italiene care încă operează în Federația Rusă umplu vistieria de război a Kremlinului, în ciuda sancțiunilor active ale UE, conform datelor compilate de Școala de Economie de la Kiev în cadrul proiectului său „Leave Russia”, potrivit Euronews.
Potrivit lui Andrii Onopriienko, șeful proiectului, companiile italiene plătesc anual contribuții în valoare totală de aproximativ 346 de milioane de euro, pentru un total de aproximativ 1,037 miliarde de euro de la lansarea atacului la scară largă asupra vecinului occidental al Rusiei.
Aproximativ jumătate din acești bani, confirmă Onopriienko, „au fost investiți în cheltuieli militare pentru a finanța războiul împotriva Ucrainei”.
Inițiativa „Leave Russia” a fost lansată pentru a crea o bază de date online pentru monitorizarea activităților principalelor multinaționale care încă își desfășoară activitatea în Rusia în ultimii 3 ani.
Baza de date clasifică companiile în funcție de țara lor de origine, sectorul în care operează și statutul lor actual. Adică, dacă sunt încă active comercial în țară, și-au suspendat operațiunile sau au părăsit Federația ca urmare a sancțiunilor.
Conform datelor de la autoritățile fiscale ruse, informațiilor financiare disponibile online și monitorizării presei, 146 de companii italiene încă operează în Rusia, aproximativ treizeci anunțând că intenționează să părăsească țara la un moment dat, în timp ce aproximativ 70 de alte companii au menținut o prezență legală pe teritoriul rus.
SUA și Germania se află în fruntea listei
Giganții italieni, precum producătorii de ciocolată Ferrero, producătorul de paste Barilla și specialistul în ciorapi pentru femei Calzedonia, sunt câteva dintre companiile care și-au menținut activitățile comerciale.
Greii gazelor și electricității Enel și Eni, precum și designerul de îmbrăcăminte de lux Moncler, se numără printre cele opt companii care și-au încetat operațiunile în Rusia.
În timp ce Italia se numără printre țările europene cu cel mai mare număr de operațiuni active, țări precum Germania mențin un număr impresionant de 459 de companii, iar Regatul Unit peste 290.
Companiile operează în zone gri. Deși cifrele sunt șocante – mai ales având în vedere sprijinul ferm al guvernului italian pentru cauza ucraineană, atât politic, cât și în ceea ce privește transporturile de arme – majoritatea acestor produse intră în țară prin lacune sau comerț indirect. SUA mențin o prezență comercială și mai mare, cu 810 companii.
„În primul rând, este o zonă gri a comerțului care există dincolo de datele colectate și care este formată din companii care au părăsit piața, dar reușesc să treacă prin alte canale”, a explicat Carolina Stefano, profesor de istorie și politică rusă la Universitatea Luiss din Roma.
Companiile vestice fac afaceri în Rusia
Deși produsele ajung la consumatorii ruși, ele reprezintă o povară semnificativă asupra economiei ruse din cauza creșterii costurilor de import prin țări terțe sau a taxelor pe care le încasează pe parcurs.
„În acest caz, deși într-un mod redus, companiile continuă să facă afaceri cu Rusia, la un cost foarte mare”, a continuat ea. Stefano a explicat că, în unele cazuri, nu toate produsele fac parte din lista de sancțiuni a UE, permițând unor companii să continue comerțul cu Rusia în deplină legalitate.
„Nu numai atât… Kremlinul a introdus și măsuri care au crescut costurile pentru cei care decid să părăsească piața rusă.” Unele companii susțin că nu au fost consultate înainte ca Bruxelles-ul să se „grăbească” să impună sancțiuni Moscovei și că povara ieșirii din Rusia a fost impusă la niveluri diferite pentru diverși membri ai UE.
„Multe companii s-au simțit excluse în această etapă, având în vedere viteza diplomației europene… simt un sentiment de nedreptate, mai ales dacă prioritatea promovării unei inițiative europene a ajuns să afecteze diferite țări individuale.”
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent