Pe vremea când era consilier prezidențial, Mihaela Ciochină a donat singura locuință pe care o deținea. O lună mai târziu, a primit locuință de protocol de la stat. Condiția pentru a primi casa de protocol era să nu aibă o proprietate în București. Acum este judecător la Curtea Constituțională a României (CCR).
Întrebarea esențială, în cazul Mihaelei Ciochină, este dacă nu cumva a făcut donația pentru a obține o locuință de la stat.
În anul în care a ajuns în cercul restrâns de oameni din jurul președintelui Iohannis, Mihaela Ciochină a renunțat la singurul bun pe care-l avea.
Pe 22 decembrie 2015 a donat un apartament cu trei camere, dintr-un bloc de pe Bulevardul Unirii din București.
I l-a dăruit lui Tiberiu Elisei, un personaj care aparent nu are vreo legătură de familie cu actuala judecătoare. În actul de donație, apartamentul este evaluat la 79.830 euro – conform grilei notarilor publici – un document cu rol orientativ, ce stabilește valoare minimă a imobilelor pentru taxarea tranzacțiilor imobiliare.
Elisei lucrează, din 2012, la Secretariatul General al Guvernului. Nu are alte proprietăți pe numele lui.
Deși donația apare în declarația de avere depusă de Ciochină, nu e clar de ce a făcut această mișcare. Apartamentul l-a cumpărat în rate în 1996, de la Administrația Fondului Imobiliar, când blocul era încă neterminat.
La exact o lună după donație, pe 22 ianuarie 2016, Mihaela Ciochină a obținut o locuință de protocol, în calitate de consilier prezidențial, de la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).
Una din condițiile esențiale pentru a primit locuința de protocol era să nu fie proprietara unui alt imobil în București.
Locuința o primise, conform legii, prin decizie semnată de prim-ministru.
„Știu că Secretariatul General al Guvernului verifica eligibilitatea conform legii și cabinetul meu mai verifica încă o dată documentele administrative înainte de a le semna eu. Cu siguranța în momentul acordării locuinței de protocol, doamna respectivă îndeplinea condițiile legale. Altfel nu ar fi trecut de verificari. Dar nu-mi amintesc situației nominale ”, ne-a declarat Dacian Cioloș, premier în anul în care Chiochină a primit locuința de serviciu.
Și, evident, Ciochină îndeplinea condițiile pentru că deja donase apartamentul din București.
În 2016, funcția Mihaelei Ciochină era, conform legislației, asimilată celei de ministru.
Una din condițiile esențiale este ca persoana care solicită locuința de protocol să nu dețină alt imobil în localitatea unde lucrează.
Dacă inițial aprobarea o dădea premierul, în 2024, guvernul Ciolacu a modificat condițiile. Acum, decizia e dată de Secretariatul General al Guvernului, iar chiria și cheltuielile de întreținere pentru energie, gaze, apă, canal sunt acoperite din banii statului.
Legăturile Mihaelei Ciochină cu Tiberiu Elisei sunt însă mai vechi de 2015. Conform unui document găsit pe site-ul primăriei Baia de Fier din județul Gorj, pe 11 august 2006, amândoi au concesionat teren în stațiunea Rânca, munții Parâng.
Contractele de concesiune le-au semnat în aceeași zi cu Rodica Camelia și Eugeniu Dionisie Tomescu și au fost reziliate toate în 2019, printr-o hotărâre a Consiliului Local din Baia de Fier.
Rodica Camelia Tomescu s-a angajat la Senat în 1998, unde azi conduce o structură din cadrul Direcției Generale Legislative. Coincidență sau nu, Ciochină a fost în trecut șefa direcției. Aceasta nu a răspuns apelului telefonic.
Eugeniu Dionisie Tomescu este director adjunct la Direcția Județeană pentru Agricultură Călărași. Ne-a precizat la telefon că Rodica Camelia Tomescu este sora lui și că ar fi aflat de posibilitatea concesionării de la ea:
„(…) Acolo la serviciu în cadrul Senatului, cred că a cunoscut primarul de la Baia de Fier sau ceva de genul ăsta” . ne-a explicat acesta.
Tomescu și-a amintit că a cunoscut-o pe Ciochină la primăria din Baia de Fier și că:
„Eu știu că atunci, doamna, în perioada în care s-au făcut contractele de concesiune, s-a prezentat cu un domn.
Eu știu că era nemăritată Nu știu acum, nu știu dacă…era șoferul dânsei, era rudă, habar, nu am. Tiberiu Elisei, cum ziceți că îl cheamă” ne-a mai zis acesta.
Măicuțele
Ne întoarcem și mai mult în timp, mai exact în 1994, ziarul Libertatea consemna un conflict între Mihaela Ciochină și călugărițele de la Mănăstirea Brâncoveni, aflată la 12 km distanță de Piatra Olt, orașul de baștină a actualei judecătoare CCR.
Jurnaliștii notau atunci că ea și mama ei luaseră bani de la călugărițe ca să cumpere microfoane pentru stația de amplificare a mănăstirii. Le-au cumpărat, însă nu se potriveau și erau mult mai ieftine decât suma cerută.
răspunsul : „Eu nu am ce să discut cu dumneavoastră! Să vină călugăriţele să discute cu mine!” După care, telefonul ne-a fost trântit în nas>> notau ziariștii de la Libertatea.
Am sunat actuala maică stareță de la mănăstirea Brâncoveni, însa ne-a spus că nu-și mai amintește de incident.
Fără răspuns
Am întrebat Guvernul, Secretariatul General al Guvernului și RAPPS dacă Mihaela Ciochină are în acest moment casă de protocol. Până la ora publicării acestui material nu am primit un răspuns.
Contactată telefonic, Mihaela Ciochină ne-a zis că există erori factuale în documentarea noastră, dar nu a putut preciza care sunt acestea. A repetat de mai multe ori că nu comentează și că toate datele sunt publice. A mai menționat că nu a „obținut” o locuință de la stat.
Tiberiu Elisei, în prezent angajat la SGG, nu a putut fi contactat până la ora publicării acestui material.
Klaus Iohannis, fostul președinte al României, nu a răspuns întrebărilor noastre transmise pe Whatsapp.
A contribuit Mirela Neag de la Snoop.ro
Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor:
