În acest an, oficialii de la UE au fost aspru criticați de administrația americană, printre altele, pentru cenzurarea vocilor critice, respectiv pentru limitarea libertății de exprimare a vocilor conservatoare. Acum, cei în apărarea cărora a sărit vicepreședintele Vance au ieșit la atac, în contextul în care Ursula von der Leyen a anunțat lansarea unui „scut anti-manipulare și dezinformare”, numit în presa internațională și „Ministerul Adevărului”.
Dezbaterea „libertatea de exprimare” vs. „combarea dezinformării” rămâne un subiect „controversat” la nivelul UE, admite Radio Free Europe.
„Problema combaterii dezinformării și a interferenței străine este controversată atât în Bruxelles, cât și în afara lui. UE încă se resimte de pe urma criticilor dure formulate de vicepreședintele american JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen din februarie, în care el a susținut că pericolul pentru UE nu vine dinspre China sau Rusia, ci din interior, prin cenzură și suprimarea disidenței și a vocilor critice”, se arată în articolul redactat de către jurnalistul Rikard Jozwiak.
România, în urma anulării controversate a alegerilor prezidențiale, este adusă în atenție prin intermediul articolului publicat recent de „Europa Liberă”.
„Criticile au venit la scurt timp după ce Curtea Constituțională a României a anulat, în decembrie 2024, rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, cu doar câteva zile înainte ca al doilea tur să aibă loc. Curtea a decis că Kremlinul a derulat o campanie online pentru a promova candidatul naționalist Călin Georgescu, care s-a clasat pe primul loc. Mulți critici au acuzat Curtea de interferență politică în alegeri și de încălcare a libertății de exprimare”, se mai menționează în materialul citat.
apartamente de vanzare bucuresti 2 camereCe propune Comisia Europeană
Pe site-ul Comisiei Europene se vorbește despre „comunicarea strategică și contracararea manipulării și interferării manipulării informaționale”. Autorii articolului în cauză susțin că democratizarea comunicării, prin intermediul noilor platforme, încurajează și forțele ostile, care promovează idei neconforme cu valorile europene.
„Noile tehnologii au făcut posibil ca actori ostili să opereze și să răspândească dezinformare la o scară și cu o viteză fără precedent. Prin urmare, combaterea manipulării și interferenței informaționale străine, precum și consolidarea rezilienței societății în fața acestor amenințări, reprezintă probleme stringente pentru Uniunea Europeană și statele sale membre”, se arată în articolul menționat.
Astfel, la nivelul Uniunii a fost creată o nouă structură, „Scutul European pentru Democrație”. Potrivit portalului european, Scutul este „un pachet de măsuri concrete menite să consolideze, să protejeze și să promoveze democrații puternice și reziliente în întreaga UE”. Mai exact, oficialii din UE promit că Scutul va include „măsuri de protejare a pilonilor fundamentali ai sistemelor noastre democratice: oameni liberi, alegeri libere și corecte, presă liberă și independentă, o societate civilă vibrantă și instituții democratice solide”.
Scutul va funcționa „ca un cadru care va facilita schimbul de informații și va facilita consolidarea capacităților de a face față amenințărilor comune în evoluție, în special manipulării și interferenței informaționale străine și dezinformării”.
Scutul pentru Democrație, „cea mai recentă invenție distopică a Comisiei”
Cei de la Brussels Signal vorbesc într-un articol redactat de către Rafael Pinto Borges despre „Scutul anti-democrație al lui von der Leyen” care e „o încercare de reducere la tăcere a dizidenților”. Scutul European pentru Democrație este caracterizată de jurnaliștii belgieni drept „cea mai recentă invenție distopică a Comisiei” și „o sabie menită să amenințe și să controleze popoarele Europei”.
Borges ridiculizează inițiativa administrației UE: „în viziunea Bruxellesului, continentul nostru e asediat din toate părțile de fantome digitale umbre, ale căror meme-uri, postări și deepfake-uri prost editate amenință să răstoarne o clasă politică (…) Ca întotdeauna, Bruxelles-ul se prezintă ca ultimul bastion al ‘ordinii liberale’ putrede. Scutul este prezentat ca o structură defensivă, cu cele trei ‘piloni’ esențiali pentru a menține ordinea democratică pe loc: protecția spațiului informațional, consolidarea instituțiilor democratice și sporirea rezilienței sociale. Ce nu spune comunicatul de presă este că fiecare dintre acești piloni se bazează pe o premisă profund anti-liberală și anume, că cetățeanul european nu poate fi crezut că poate gândi fără supravecghere”.
Autorul compară inițiativa UE cu opera lui George Orwell. „O adevărată operă de forță a imaginației orwelliene (…) Formal, mandatul său este să ne protejeze pe noi, plebeii creduli, de dezinformare. Mai puțin formal, este mult mai aproape de un Minister al Adevărului paneuropean. Va coordona autoritățile naționale, va monitoriza discuțiile online și mai important, va decide ce informații sunt și nu sunt ‘de încredere’”, se arată în articolul publicat pe 12 noiembrie.
Marile platforme digitale vor fi supuse controlului și supravegherii sub două legi europene, cea a Serviciilor Digitale și cea privind Inteligența Artificială, amintește autorul, care crede că va fi implementat fix ceea ce a fost eliminat din SUA, „un ecosistem de organisme ‘independente’ de fact-checking, finanțate, supravegheate și legitimate de Bruxelles, care va arbitra limitele discursuluia cceptabil”, la care s-ar putea adăuga și „Chat Control, retras de Bruxelles temporar din dezbaterea publică”.
„Comisia creează exact condițiile în care viața democratică se ofilește”
Autorul consideră că inițiativa Ursulei von der Leyen „nu este reziliență democratică, ci exact opusul ei, o dictatură în numele liberalismului”, altfel spus „o dictatură moale”, caracterizată printr-o „cruciadă împotriva boților ruși, a trolilor și a dezinformării”. Astfel, șefa Comisiei „pare hotărâtă să creeze o copie a conceptului de democrație dirijată a lui Putin, pe care să o impună popoarelor Europei”, un lucru „ce nu trebuie permis sub nicio formă”.
În opinia autorului, „trebuie să fim mai atenți la ce face Bruxellesul și mai puțin la ce spune”, în contextul în care „în toată Europa, guvernele au ridicat deja nenumărate mecanisme pentru a manipula și modela discursul online”.
„E o ironie spectaculoasă: încercând să ‘apere democrația’, Comisia creează exact condițiile în care viața democratică se ofilește. Europa nu are nevoie de încă o mașinărie centralizată de cenzură. Are nevoie de încredere în cetățenii săi, de umilință din partea instituțiilor și de curajul de a accepta că libertatea include și libertatea de a nu fi de acord, de a greși, de a se certa și chiar de a jigni. O democrație care nu poate suporta discursul neaprobat nu mai este deloc democrație”, avertizează jurnalistul.
Proiectul privind controlul discursului public încununează o serie de eșecuri ale Administrației von der Leyen, consideră autorul.
„Făcând asta, UE trădează o teamă mult mai profundă: după ani de erori instituționale – gestionarea dezastruoasă a pandemiei și Ursulagate, criza energetică, erodarea încrederii publice, belicismul geopolitic maniacal și autodistructiv – Bruxelles-ul știe că și-a pierdut orice autoritate morală care îi mai rămăsese. În loc să-și recunoască eșecurile, preferă să gestioneze percepțiile. Când realitatea nu cooperează, gestionarea narativului devine indispensabilă. Iar când publicul devine sceptic, scepticismul însuși devine o amenințare la securitate pentru o clasă conducătoare complet ruptă de realitate.
Asistăm la transformarea tăcută a democrației europene într-un sistem vădit ierarhic, de sus în jos, în care instituțiile îi tratează pe cetățeni nu ca pe agenți politici, ci ca pe niște copii nepricepuți. Este un model care celebrează obediența în locul dezbaterii și consensul fabricat în locul diversității politice”, se arată în articol.
„Ministerul Adevărului pentru Ursula von der Leyen”
În presa din Germania, jurnalistul Franz Becchi titrează, în Berliner Zeitung: „Ministerul Adevărului pentru von der Leyen. Comisia Europeană introduce ‘Scutul European pentru Democrația Noastră’”.
Proiectul Comisiei este aspru criticat și din Marea Britanie. Pe UnHerd, jurnalistul Thomas Fazi a publicat un articol sarcastic, prin care își exprimă revolta.
„UE adoră să vorbească despre libertate. Uită-te doar la unul dintre ultimele sale comunicate de presă, în care lansează ceva numit Scutul European pentru Democrație, care promite să protejeze totul, de la ‘oameni liberi’ până la ‘alegeri libere’ și pentru că e vorba despre Bruxelles, ‘o societate civilă vibrantă’. Toate sună admirabil, poate, cel puțin pe hârtie. În realitate însă, Scutul pentru Democrație nu este decât cea mai recentă viziune a ‘nelibertății’: suprimarea disidenței și poliția discursului sub pretextul apărării democrației de interferențe străine și de știri false”, se arată în articolul citat.
„Este narațiunea europeană singurul adevăr?”
Jurnalistul italian Emanuele Bonini, de la EU News, crede că inițiativa Comisiei este „departe de a fi liniștitoare”.
„Propunerea înaintată de Comisia Europeană, împreună cu comunicarea către Statele Membre, este departe de a fi liniștitoare. Ea propune crearea unui centru european de monitorizare cu scopul declarat de a facilita schimbul de informații, de a sprijini cooperarea operațională și consolidarea capacităților pentru a rezista amenințărilor comune în evoluție, în special manipulării și interferenței informaționale străine și dezinformării. Centrul urmărește să acționeze proactiv, inclusiv prin interceptarea și ‘eliminarea conținutului fals’, subliniază Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv pentru Securitate și Democrație”, se arată în articolul publicat recent.
Jurnalistul ridică un semn de întrebare: „Este narațiunea europeană singurul adevăr?”.
Tensiuni între UE și SUA privind libertatea de exprimare
Scutul European poate genera noi tensiuni în relația cu SUA. EU Observer, într-un articol redactat de către Owen Carpenter-Zehe, amintește de ancheta Comisiei, care investighează platforma X de doi ani, „pentru încălcarea regulilor privind dezinformarea”. „Aplicarea e complicată și mai mult de ostilitatea actuală a SUA față de reglementările digitale, președintele Donald Trump amenințând cu tarife de retaliere împotriva UE dacă aceasta impune amenzi companiilor americane”, se menționează în articolul citat.
Euractiv, în cadrul unui articol realizat de jurnalista Anupriya Datta și Elisa Braun, scrie că șefii UE ar putea slăbi Scutul „în mijlocul sensibilităților față de SUA și reacțiilor negative din partea marilor companii tech (…) iar preocuparea de a nu supăra SUA a înmuiat și mai mult planul Comisiei pentru combaterea dezinformării”. Și de sursa citată, România este dată drept exemplu: „Inițiativa Comisiei vine în contextul în care actori străini continuă să țintească alegerile europene – cum s-a întâmplat recent în România și în Moldova – prin campanii masive de dezinformare”.
Explicația susținătorilor Scutului pentru Democrație
Oficialii europeni, susținători ai Scutului pentru Democrație, insistă că nu vor ca această inițiativă să fie un soi de „Minister al Adevărului” sau un „mecanism de control al conținutului”.
„Este vorba doar despre a asigura transparență și ca dezbaterea democratică să aibă loc într-un mediu în care oamenii să știe de unde provine informația”, a transmis un oficial al UE. „Este nevoie să intensificăm coordonarea, să reducem fragmentarea și să ne asigurăm că toate capacitățile și expertizele sunt reunite la un loc”, au mai explicat susținătorii Scutului.
De asemenea, reprezentantul pentru Afaceri Externe al UE, Kaja Kallas, s-a referit la Scut ca la o măsură de siguranță necesară împotriva Rusiei și a „polarizării”.
„Vizăm companii, inclusiv din partea Rusiei, concepute special pentru a polariza cetățenii noștri, a submina încrederea în instituțiile noastre și a polua politica în țările noastre”, a declarat oficialul european.
Nathalie Loiuseau, eurodeputată a grupului Renew, a transmis un mesaj alarmist, în baza căruia implementarea Scutului ar fi justificată.
„Timpul se scurge, democrațiile noastre sunt atacate zilnic: manipularea informației, atacurile asupra integrității proceselor electorale, atacuri cibernetice, intimidare, infiltrare și sabotaj nu au alt scop decât să ne divizeze și să ne slăbească”, a transmis Loiseau, susținătoare a măsurii controversate.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent