Un raport al Comisiei
Europene estimează că România trebuie să se apere timp de 45 de zile singură,
până la sosirea trupelor NATO.
România ar trebui să se apere 45 de zile până la sosirea trupelor NATO. FOTO: MApN
România ar trebui
să fie capabilă să reziste timp de circa 45 de zile în cazul unui conflict
armat major cu Rusia, până când trupele NATO ar putea ajunge pe teritoriul său,
potrivit estimărilor oficialilor Uniunii Europene dintr-un raport privind
mobilitatea militară.
În prezent,
deplasarea unei armate din porturile strategice din vest către țările din
apropierea Rusiei sau Ucrainei ar dura aproximativ 45 de zile, scrie Finacial
Times după ce a analizat cel mai recent raport european cu privire la adoptarea
unor măsuri pentru reducerea blocajelor la frontieră și crearea unor reguli
comune pentru transporturile militare,
Experții au
identificat mai multe obstacole care împiedică mobilitatea militară: poduri
slăbite, tuneluri prea înguste, diferențe de ecartament feroviar și birocrație
excesivă, astfel că proiecte precum Rail Baltica urmăresc să elimine aceste
blocaje, integrând statele baltice în rețeaua europeană și facilitând
transportul rapid al echipamentelor grele.
Planurile NATO
prevăd, în scenarii neoficiale, mutarea a aproximativ 200.000 de soldați, 1.500
de tancuri și mii de vehicule blindate din SUA, Canada și Marea Britanie spre
estul Europei. Pentru ca acest lucru să fie posibil, fiecare element logistic
trebuie să funcționeze „ca un ceas elvețian”, a explicat Alexander Sollfrank,
expert în armata germană, citat de Financial Times.
Însă înainte de
orice mișcare, este necesară o decizie politică rapidă în momentul declanșării
crizei, iar experiențele recente, cum ar fi concentrarea trupelor ruse la
granița cu Ucraina înainte de invazia din februarie 2022, au arătat că liderii
occidentali pot fi reticenți în a anticipa acțiuni militare ale adversarilor.
Proceduri și
birocrație complicate
Logistica este
complicată și de faptul că trupele trebuie să traverseze state neutre,
respectând reguli vamale, legislații diferite și proceduri variate pentru
același convoi.
În acest sens,
oficialii europeni lucrează la un „Schengen militar”, care să uniformizeze
regulile de deplasare, deși probleme precum securitatea cibernetică vor rămâne
provocări majore.
Un exemplu concret
îl reprezintă livrarea tancurilor franceze Leclerc, în 2022, către România,
care a durat câteva săptămâni, dşi era prevăzut să se desfăşoare în câteva
zile, după ce vama germană le-a respins inițial pe motiv că erau prea grele
pentru șosele. În final, echipamentele au fost transportate pe calea ferată
prin Grecia până în România.
Potrivit aceleiaşi
surse, în întreaga Uniune Europeană, experţii au identificat aproximativ 2.800
de puncte critice în infrastructura de transport, dintre care 500 au fost prioritizate
pentru modernizare.
Pregătirea României
În acest context,
întrebarea dacă România ar putea face faţă timp de 46 de zile unui atac din
partea Rusiei este una de actualitate. Vă reamintim că, spre sfârşitul lunii
octombrie, întrebat direct cât de pregătită este armata română, pe o scară de
la 1 la 10, să se apere în cazul unui atac al Rusiei, ministrul Apărării, Ionuț
Moșteanu, declara că armata României este „pregătită și se pregătește în
continuare”, dar nu oferea un răspuns clar privind capacitatea țării de a rezista
până la sosirea trupelor NATO şi nici
„Ar fi arbitrar să dau eu o notă acum, cât de pregătită
este Armata Română. Vreau să îmi văd lungul nasului. Nu sunt în măsură să
evaluez eu, după patru luni de zile, performanța Armatei Române ca un întreg.
Sunt lucruri care pot fi făcute mai bine, vor fi făcute mai bine, sunt lucruri
pe care le schimbă în mod constant armata împreună cu aliații noștri”, spunea el atunci.
„E o discuție care n-are sens, matematic, în zile. Te atacă cine și cât de tare? Rușii, care abia să chinuie să miște frontul cu Ucraina? A venit Putin pentru o, cum zice el, operațiune specială de 3 zile și e de trei ani și jumătate pe aceeași linie a frontului? Cu Ucraina, cine să ne atace? NATO este cea mai mare forță de foc militară în momentul acesta. Cine are curaj să atace NATO în momentul acesta?”, mai declara acelaşi ministru la începutul lunii noiembrie.
Situația României
este acum și mai neclară, în contextul reducerii numărului de trupe americane
dislocate în România, inclusiv la Baza Mihail Kogălniceanu, în timp ce
conflictul ruso-ucrainean se apropie de granițele țării.