Lideri
importanți din Uniunea Europeană strâng rândurile pentru a ajuta
Ucraina și încearcă, împreună cu SUA, să formuleze un plan de
pace mai echilibrat. Politologul Corneliu Bjola, de la Universitatea
Oxford, susține, într-o analiză pentru „Adevărul”, că
europenii au nevoie nu numai de unitate, dar și de un răspuns ferm
la ultimele mesaje ale Rusiei.
Rușii lui Putin transmit un mesaj subtil aliaților Ucrainei. FOTO: Profimedia
Negocierile
pentru pace în Ucraina ar putea să intre în următoarele
săptămâni, dacă nu luni, în linie dreaptă, susțin tot
mai mulți analiști politici. După ce planul elaborat de
administrația Trump, de fapt doar un draft, a ajuns în presa
americană, liderul de la Casa Albă a transmis că acesta este
perfectibil, iar discuțiile pe această temă au și început.
Nemulțumiți
de proiect, europenii și ucrainenii s-au întâlnit
duminică, la Geneva.
Dovada că și Statele Unite ale Americii vor cât mai repede un plan de pace și că sunt
deschise negocierilor o arată faptul că Rubio s-a deplasat de
urgență în Europa. În plus, chiar și americanii recunosc că proiectul este
perfectibil. Drept urmare, Statele Unite și Ucraina au anunțat, după consultările de duminică, desfășurate la Geneva, că au elaborat o versiune actualizată și consolidată a documentului-cadru privind pacea. Potrivit părților, orice viitor acord trebuie să presupună respectarea deplină a suveranității Ucrainei.
Rusia
a transmis între timp un mesaj oficial prin vocea președintelui
Vladimir Putin. Acesta susține că țara sa e dispusă să
negocieze, pornind de la acest plan de pace, dar după ce alți oficiali ruși au transmis mesaje confuze înainte.
Ce nu spune Putin, dar lasă de înțeles
Ce
nu a spus, însă, Putin, sau cel puțin nu o face cu subiect și
predicat, este să explice motivul pentru care dronele rusești
continuă să zboare deasupra României și a țărilor NATO din
Europa. Rând pe rând, statele baltice, Republica Moldova, România,
Polonia, iar mai apoi și alte țări europene s-au confruntat
inevitabil cu această problemă.
Politologul
Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea
Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group,
explică, pentru „Adevărul”, care este de fapt mesajul subtil
transmis de Kremlin aliaților prin numărul mare de drone rusești a
căror prezență în spațiile aeriene ale statelor aliate a devenit
deja aproape o obișnuință.
Corneliu
Bjola admite că liderii europeni nu au reușit mereu să dea dovadă
de o coeziune de nezdruncinat, dar amintește că țări ca Regatul
Unit, Germania și Franța sprijină în continuare activ Ucraina.
Sprijinul constă în fonduri importante și arme și muniție,
extrem de prețioase pentru ca ucrainenii să poată menține
frontul.
„Până
la un anumit moment se poate vorbi de o anumită lipsă de coeziune,
dar ar fi nedrept să punem această etichetă. În realitate, în problemele esențiale europenii arată că sunt foarte uniți
și transmit mesajul corect al susținerii Ucrainei. Desigur, cu
excepția unor state ca Ungaria și Slovacia, dar care sunt izolate.
Acum, evident că se poate mai bine. Dar să apreciem ceea ce se face
bine, pentru că se fac multe lucruri bune. Dacă ne referim la
Germania, vedem că această țară este implicată acum foarte
puternic și oferă un ajutor financiar extrem de important pentru
Ucraina. De altfel, datele arată că Germania a depășit Statele
Unite ale Americii, din punct de vedere al ajutorului financiar
acordat Kievului. Asta înseamnă arme și bani pentru armele și
muniția importată din Statele Unite ale Americii. În același
timp, se vede că Franța s-a implicat și ea și continuă să
sprijine foarte bine Ucraina, este o țară implicată. Și mai sunt
și alte țări europene care sprijină fiecare după puteri
Ucraina”, spune Bjola.
Mesajul subtil transmis de dronele Federației Ruse
Inclusiv
România a avut o poziție corectă și a încercat să se ridice la
înălțime. Fără ca ajutorul României să poată fi comparat cu
cel dat de Germania sau Franța, Bucureștiul a arătat implicare,
spune Corneliu Bjola.
„Și
România a participat și participă. Evident, România o face
proporțional, la nivelul economiei sale. Dar, ce se poate spune, pe
lângă ajutorul dat Ucrainei și sprijinul complex diplomatic,
trebuie să fim atenți la dronele Rusiei și la mesajele pe care
rușii ni le transmit. Nu numai nouă, ci întregii Uniuni Europene.
Și să le răspundem ferm”, mai spune Bjola.
Corneliu Bjola. FOTO: Arhivă personală
Corneliu
Bjola vorbește aici despre veritabilul război hibrid pornit de
Moscova și care provoacă în unele momente panică în Europa.
Dronele rusești sunt văzute tot mai des și tot mai adânc în
Europa, iar în acest context devine evident că Rusia vrea să
transmită un mesaj sau mai multe aliaților.
„În
momentul în care Rusia utilizează tot mai mult aceste drone, te
«împunge» practic cu ele, este clar că așteaptă o reacție de
la tine, adică să vadă panică. Mesajele Rusiei pot fi interpretate, dar eu consider că cel
mai important este că rușii vor să ne transmită ideea că,
«dom’le, noi vă atragem atenția prin aceste incursiuni, poate ar
fi bine să vă păstrați, să vă țineți sistemele de apărare
antiaeriană și să nu le mai donați Ucrainei. Că aveți nevoie de
ele». În acest fel, Moscova încearcă să influențeze decizia
statelor europene și să le facă să ezite să mai trimită arme
Ucrainei. Rușii se pricep când vine vorba de acest război hibrid,
trebuie să arătăm că am învățat și noi din cele întâmplate
până acum. Altfel, dacă vreți, e un mesaj tipic rusesc, dar care nu
trebuie să sperie sau să intimideze”, explică Bjola.
Cum trebuie să-i răspundă aliații Federației Ruse
Reacțiile
europene au fost diverse, de la intimidare și până la răspunsuri
ferme date Kremlinului. Corneliu Bjola dă aici exemplul Danemarcei.
Nordicii au fost de la început printre cei mai activi în politica
de sprijin acordat Ucrainei. Și deși Danemarca nu este cel mai mare
sau cel mai influent stat european, a reușit să se achite foarte
bine de sarcinile pe care și le-a fixat singură.
Asta înseamnă că
danezii au trimis Ucrainei multe arme și au contribuit cu sume
importante pentru finanțarea acestei țări, evitând un colaps
economic și militar ucrainean. Bineînțeles că Federația Rusă nu
a rămas datoare și a subliniat mesajul pentru Copenhaga. Un mesaj
care nu a speriat autoritățile daneze, ci le-a făcut să răspundă
ferm, arătând că nu pot fi intimidate.
„Un
răspuns ferm a dat Danemarca. Danezii le-au răspuns foarte clar
rușilor. Și le-au răspuns printr-un nou pachet de arme dat
Ucrainei, un pachet mare de circa 400 de milioane. Danemarca ajută
Ucraina inclusiv cu sisteme antiaeriene, dar și prin stimularea
industriei comune de apărare. Se produc acum arme în ambele țări.
Ăsta a fost și motivul pentru care Rusia și-a întețit atacurile
cu drone asupra Ucrainei, dar și mesajele la adresa Danemarcei și a
altor state”, adaugă Corneliu Bjola.
Expertul
insistă asupra faptului că toate statele europene vizate trebuie să
transmită același mesaj ferm Rusiei și să dea dovadă de unitate.
Doar așa Rusia poate fi descurajată și convinsă să bată în
retragere. Pe de altă parte, Corneliu Bjola susține că a sosit
vremea ca europenii să găsească cele mai bune soluții pentru a
sprijini Ucraina. Iar acest lucru nu înseamnă arme foarte scumpe,
ci drone și armament care să permită ucrainenilor să lovească
ținte de pe teritoriul Rusiei.
Cum putem fi eficienți și să ajutăm Ucraina
„Este
momentul ca resursele aliaților ce sunt destinate Ucrainei să fie folosite cât mai eficient, în așa
fel încât ucrainenii să aibă beneficii maxime. Și nu este nevoie să
dai Ucrainei avioane F 35 și alte arme sofisticate și scumpe. Sigur, ar fi ideal să le dăm arme cât mai performante, dar pânî acolo trebuie să le dăm arme cu care să doboare dronele ieftine ale
Rusiei, care le fac cele mai mari probleme”, punctează Bjola.
România
este una dintre țările care pare că a înțeles acest lucru, iar
în acest fel s-a născut și colaborarea pentru drone cu Ucraina.
„Aici
trebuie văzut exact și care este experiența ucraieană. De aici a
plecat această idee a colaborării între Polonia și România.
România, după anumite ezitări, s-a racordat bine. Și pare că
începem să înțelegem cum să lucrăm eficient pe acest gen de
probleme, împreună cu aliații noștri. Evident, toate acestea mai
pot fi îmbunătățite, dar putem vorbi de un aspect pozitiv și de
o direcție corectă”, încheie Corneliu Bjola.