Ungaria, deși are o populație și o suprafață la mai puțin de jumătate din cele ale României, reușește să atragă aproape dublu din investițiile străine, în special din Germania. Profesorul Cristian Păun explică unde greșește România și propune câteva direcții pentru redresare.
Ungaria a adunat investiții mai mari ca România. FOTO: Shutterstock
Ungaria
nu traversează cea mai bună perioadă a sa din ultimii 35 de ani,
dar chiar și așa continuă să fie preferată de investitorii
internaționali. Într-o perioadă în care scandalurile provocate de
politica dusă de Viktor Orban depășesc limitele geografice ale
țării vecine, iar Uniunea Europeană a blocat o parte din fondurile
destinate acestui stat, ungurii reușesc să compenseze acest lucru
prin știința de a atrage investitori.
Statisticile Băncii Mondiale arată că România nu stă deloc mai bine ca țări precum Ungaria, Polonia și Cehia, iar la unele capitole suntem și sub Bulgaria. Legat
de nivelul de trai și de PIB pe cap de locuitor, conform datelor
Băncii Mondiale din 2022, România avea un PIB pe cap de locuitor de
15,892.1 de dolari. În Ungaria, acest indicator arăta 18,463.2 de
dolari, în vreme ce în Polonia, acesta era de 18,321.3 de dolari,
iar în Bulgaria 13,772.5.
Nici
la alte capitole nu stăm bine. Spre exemplu, datele oficiale arată
că investițiile străine directe erau, în 2021, în România, 3,7%
din PIB. E adevărat, i-am depășit pe bulgari (2,5%), dar nu am
contat într-o comparație cu Ungaria (16,6%) sau cu Polonia (5%).
În
2022, investițiile străine nete au urcat în România cu 0,2
procente, dar tot au rămas cu mult sub Ungaria. Asta deși vecinii
de la Vest au avut un an mai modest și au atras investiții de
„doar” 7,8% din PIB-ul lor. Bulgaria, pe de altă parte, a urcat
și a ajuns la doar 0,1% sub noi.
Am ratat startul în anii 90
Pentru investitorii străini, Ungaria a fost mai atractivă încă din 1990 decât România. A contat enorm și faptul că țara este situată mai în Vest, dar și relațiile mult mai bune cu țări ca Germania, Austria, Olanda și țările scandinave. Un plus au fost și infrastructura, forța de muncă calificată și infrastructură industrială. În tot acest timp, România, care are avantajul unei piețe mai mari și a unor costuri potențial mai reduse, nu a reușit să profite de atuurile sale.
După 1990, vecinii din Vest au atras un volum semnificativ de investiții străine directe, în special în urma privatizării, dar și prin greenfield investments (industrie auto, retail etc). În plus, Ungaria a avut o imagine mult mai bună, iar evenimente precum Mineriadele, care au deraiat România și au șters-o pentru mulți ani de pe harta investitorilor, au lipsit.
Nu știm să fim prietenoși cu investitorii
Mai
recent, în 2024, cifrele oficiale au arătat că Ungaria a reușit
să atragă aproximativ 4.000 de miliarde de forinți în noi
investiții conform declarațiilor oficiale pentru 2024, puțin sub
10 miliarde de euro. Comparativ cu vecinii noștri din Vest, România
a atras în același an, ultimul pentru care există date oficiale,
aproximativ 5,6 miliarde de euro în investiții străine directe
(ISD).
Profesor
la ASE București, Cristian Păun consideră că România nu știe să
fie un stat prietenos cu investitorii, iar impredictibilitatea
economică și fiscală nu fac decât să sperie companiile străine
care ar fi interesate să investească aici.
„Am
văzut recent date din care reiese că am avea PIB mai mare ca
Ungaria și ca alte țări, dar povestea cu PIB-ul trebuie în primul
și în primul rând raportată la populație. Adică PIB-ul pe
locuitor contează și în general contează la paritatea puterii de
cumpărare ca să poți să faci o comparație între țări.
România, într-adevăr, are un PIB aproape dublu față de China, de
exemplu. Și, într-adevăr, în China sunt foarte mulți care sunt
săraci. Dacă în România, la PIB-ul pe cap de locuitor aproape
dublu față de cel al Chinei, cam 30% din populație este săracă
mai ales în anumite regiuni din sud, sud-estul țării, vă dați
seama ce se întâmplă în China unde PIB-ul e la jumătate și nu
prea ai ce să redistribui din el către o populație, într-adevăr,
mult mai mare. Deci acolo estimările arată că aproximativ jumătate
din chinezi sunt la limita sărăciei”, spune Păun.
PIB-ul a crescut pe datorii și deficit, dar nivelul de trai nu
România,
în schimb, trăiește din împrumuturi și este țara cu cel mai
mare deficit economic și cu cea mai mare inflație din Uniunea
Europeană.
Profesorul Cristian Păun. FOTO: ASE București
„PIB-ul la care se tot raportează în ultima vreme toți politicienii noștri nu înseamnă neapărat bunăstare. Da, PIB-ul a crescut în ultimii ani, dar a crescut pe un deficit și pe o datorie consistente. Și mai e ceva. Problema
cu PIB-ul este că el nu reflectă activele care stau în spatele
generării acestui PIB. Adică nu prea îți dai seama cum se
formează acest PIB. Din ce anume? Că una e să se formeze PIB-ul
din frizerii și nu mai știu ce servicii de turism sau agroturism,
pensiuni și alta este să se formeze PIB-ul din producție
industrială cu avans tehnologic în spate consistent. De asta nu
prea poți compara până la urmă nici măcar România cu Ungaria
având în vedere industria pe care Ungaria a reușit să o dezvolte
cu ajutorul investițiilor străine din Europa. Noi n-am reușit. Pe
partea cealaltă, PIB-ul nu reflectă datoria. Tu poți să te tot
dezvolți crescând cheltuielile guvernamentale din PIB și pe care
să le crești pe datorie, pe deficit și pe datorie. PIB-ul nu arată
treaba asta. Deci poți să ai un PIB care întotdeauna e mai mare,
cu deficitul, cu datoria din spatele deficitului. Este nevoie de
foarte multă atenție”, mai spune expertul.
Doar bucureștenii și clujenii trăiesc la nivelul Europei de Vest
De
asemenea, PIB-ul României nu arată faptul că avem discrepanțe
uriașe de dezvoltare între Vest și Est, între orașele mari și
urbanul mic și mediul rural. Spre
exemplu, singurele orașe din România care au ajuns la puterea de cumpărare medie europeană și chiar au depășit-o sunt București și Cluj.
Astfel, bucureștenii și clujenii sunt singurii români care,
conform datelor oficiale Eurostat, au un nivel de trai peste media
din Uniunea Europeană.
Bucureștiul
înregistrează un Produs Intern Brut (PIB) pe locuitor, exprimat în
standarde de putere de cumpărare, de 87.400, mai mult decât dublul
mediei europene de 38.000. Clujul este singurul județ din România
care a ajuns să depășească media Uniunii Europene, cu un standard
de putere de cumpărare de peste 43.000. Evident, la Cluj-Napoca
nivelul de trai este mai ridicat decât în județ și se apropie de
București.
În
schimb, niciun alt județ și niciun alt oraș românesc nu
echivalează măcar media europeană. În orașele mici și în
mediul rural lucrurile nu arată deloc bine.
„PIB-ul
nu-ți arată dacă te uiți așa din avion la el, dacă ai, de
exemplu, diferențe de dezvoltare între regiuni, între rural-urban,
între anumite părți din țară. Pentru că noi avem așa ceva.
Deci este clar un dezechilibru teritorial astăzi în formarea
acestui PIB pe care îl folosim, într-adevăr, să apreciem
dezvoltarea și să apreciem creșterea economică. Deci, din punctul
meu de vedere, ar trebui să fim puțin mai precauți, să fim
prudenți când ne lăudăm cu realizările noastre”, subliniază
Cristian Păun.
Nu suntem competitivi
El
vorbește și despre competitivitatea României, care nu arată deloc
bine. Evident, despre acest lucru autoritățile „uită” să vorbească, iar când amintesc o fac în treacăt.
„România
are încă pași importanți de făcut pe direcția convergenței
către țările dezvoltate. Încă avem de lucru la capitolul competitivitate. Cea mai competitivă regiune, București-Ilfov, abia este la vreo 40% din competitivitatea
celei mai competitive
regiuni din Uniunea Europeană. Deci mai avem de lucru până să
ajungem să fim competitivi
în piața unică”, explică Păun.
Ce soluții avem
România
ar trebui să își dezvolte industria, să profite de fondurile
europene și să-și stimuleze exporturile, consideră Cristian Păun.
Acestea ar fi temele pe care orice guvern ar trebui sa le aibă în
vedere.
„Sigur
că încă avem de lucru la foarte multe, cum ar fi energia, cum ar
fi dezvoltarea industrială, exporturi, că nu prea exportăm, mai
ales în piața unică, unde am avea niște facilități, că nu
plătim taxe vamale, nu avem bariere prea mari. Este o piață unică
și nu o prea folosim. Deci, da, e nevoie de optimism, cu siguranță,
dar aș merge mai degrabă pe un optimism foarte prudent, foarte,
foarte, cum să spun eu, realist. Aș
prefera să avem și noi măcar o dată un politician care îmi spune realist care-i problema și nu
ascunde noroiul sub preș, pentru că am avut foarte multă vreme
parte de astfel de politicieni care ne spuneau că totul e lapte
și miere și dacă te uitai pe dezechilibrelele macro-economice te
luai cu mâinile de cap”, susține Păun.
În
ce privește incapacitatea României de a deveni mai atractivă
pentru pentru investitori, Cristian Păun amintește taxele și
impozitele care apar peste noapte și îi alungă pe investitori sau
îi fac să amâne pe termen nedefinit investiții la care altfel
s-ar fi gândit.
Audi-Volksvagen, Mercedes, BMW și Samsung investesc în Ungaria
În
timp ce România a ratat foarte multe investiții mari, Ungaria a
atras companii germane precum Mercedes, Audi și BMW, care au
transformat țara într-un hub al industriei germane.
Audi
Hungaria a investit la Győr aproape 13 miliarde de euro, mult mai
mult decât au făcut-o Renault – Dacia și Ford împreună în
România.
De
asemenea, Mercedes și BMW au investit miliarde în fabricile de la
Kecskemét, respectiv Debrecen.
În
România, Renault a investit peste 2,5 miliarde de euro din 2000 și
până azi. Ford a investit aproximativ 1,3 miliarde euro în uzina
de la Craiova, după preluare. Cele două reprezintă mai degrabă
excepții.
„Nu
reușim să atragem prea multe investiții importante. Pentru că nu
ne preocupă foarte tare această soluție, pentru că nu avem un
plan, nu știm să facem un astfel de lobby, o astfel de promovare
agresivă a imaginii României la nivelul acestor investitori, pentru
că nu ne interesează foarte tare să atragem acești investitori.
Noi încă nu suntem convinși în România că aceste companii
multinaționale sunt bune. Vă dați seama, avem impozit pe cifra de
afaceri care li se adresează lor direct. Taxa pe stâlp îi vizează
direct pe cei din multinaționale. Noi lovim în multinaționalele
din România, asta în loc să fim preocupați să aducem alte
multinaționale noi”, adaugă Păun.
Fără
multinaționale, economia României ar fi la nivelul anilor ‘90. Cu
toate acestea, niciunul dintre guvernele României nu a știut să li
se adreseze și să atragă aici companiile mari.
„Deși
cea mai mare parte a exporturilor astăzi în România sunt realizate
de aceste multinaționale și reprezintă factorul cheie în
dezvoltarea României, noi nu știm să fim prietenoși. Noi fără
multinaționale și fără fonduri europene eram departe de ceea ce
suntem noi astăzi. Faptul că nu suntem proactivi, ci suntem
reactivi și nu suntem foarte concentrați pe așa ceva, asta evident
că denotă până la urmă neștiință. Nu știm să facem asta, nu
ne pricepem să facem asta, dar repet, există și o adversitate
evidentă în cazul multor oficiali din aparatul de stat contra a tot
ceea ce înseamnă firme străine. Și e simplu de explicat de ce.
Străinii și fondurile europene ne-au dezvoltat, ne-au dat o
independență față de tătuc foarte mare și tătucului nu-i place
că vrem să plecăm de acasă, că nu mai vrem să pupăm mâna pe
care el ne-o întinde ca un fel de ajutor iluzoriu, evident”,
încheie profesorul Cristian Păun.