Vineri, 26 Septembrie 2025, ora 22:37
3716 citiri
Premierul Ilie Bolojan Foto: Facebook/Ilie Bolojan
Reforma administrației publice locale a devenit cel mai tensionat punct din interiorul coaliției de guvernare și a adâncit diferențele dintre partide și chiar a fracturat unele tabere interne. Premierul Ilie Bolojan a intrat în mandat cu ambiția de a raționaliza aparatul administrativ, dar proiectul lovește direct în nucleul de putere al PSD, rețeaua de primari și funcționari locali, care asigură partidului atât influență politică, cât și bază electorală. În consecință, social-democrații au ridicat ziduri succesive în negocieri, respingând scenariile ce presupun reduceri de posturi și limitări de resurse pentru autoritățile locale. Rezistența nu vine însă exclusiv din PSD: și în PNL există primari și lideri locali care se tem că o reformă radicală le-ar diminua controlul asupra comunităților, ceea ce face ca unitatea de discurs liberală să fie fragilă.
Între dorința premierului de a livra reforme structurale și calculul electoral al partidelor se conturează un blocaj ce riscă să transforme tema administrației locale într-un câmp minat, unde fiecare pas dezechilibrat poate zdruncina coaliția.
Politologul Dan Drăghia, lector asociat la Universitatea din București, într-un interviu acordat Ziare.com, a contextualizat provocările pe care le întâmpină premierul Ilie Bolojan în contrapartidă cu punctele divergente dintr-o coaliție pestriță.
O coaliție prinsă între negocieri și compromisuri
Analistul politic amintește că premierul a pornit cu o agendă maximală: obiectivul inițial era reducerea deficitului la 7% în 2025, dar, sub presiunea realităților economice și politice, ținta a fost relaxată la 8,4%. Tot în logica de compromis, plafonarea prețurilor la energie – cerută de PNL și USR – a fost eliminată, dar a fost păstrată plafonarea la produsele de bază, dorită de PSD. „Între partidele de la guvernare, mai ales într-o coaliție diversă, există o negociere permanentă pe marginea măsurilor de luat. Am impresia că poziția premierului Bolojan a fost una destul de maximală când a fost investit. Spre exemplu, atunci ținta de scădere a deficitului era de 7% în 2025, iar ieri a anunțat la Bruxelles că va crește la 8,4%. Am văzut că s-a scos plafonarea la energie, dorită de PNL și USR, dar a rămas cea la produsele de bază, dorită de PSD”, a spus Dan Drăghia pentru Ziare.com.
Toamna nu e facuta sa fii singur. Descopera cine te asteapta pe Sentimente.roReforma administrativă, subiectul tabu al coaliției
Adevărata dificultate, indică politologul, nu stă însă în ajustările bugetare, ci în reforma administrației publice. Aceasta rămâne cel mai delicat dosar al actualei guvernări, este de părere Dan Drăghia, deoarece, spre deosebire de alte măsuri economice sau judiciare, tăierile din aparatul de stat ating direct baza partidelor aflate la putere: primarii, funcționarii și rețeaua de membri locali. „Reforma administrativă este cea mai sensibilă pentru că-i atinge direct pe oamenii legați de partide, nu doar terți generali, precum în creșterea de taxe, sau posibile amenințări judiciare, precum reforma veniturilor speciale. Tăierile din administrație afectează membrii de partid. Reformă reală nu va fi, este destul de evident acest lucru, pentru că, dacă nu s-ar sparge coaliția, s-ar crea un exod politic către opoziție care va crește până la un nivel critic presiunea asupra guvernului. Asta nu înseamnă însă că mandatul premierului va fi neapărat un eșec”, a menționat Dan Drăghia pentru Ziare.com.
Succesul mandatului, dincolo de reformele structurale: „Ținerea unor forțe politice încă extremiste în afara puterii”
Chiar dacă reforma administrativă rămâne blocată, Dan Drăghia nu vede mandatul premierului Ilie Bolojan ca fiind condamnat la eșec. „Din ce știu eu, guvernul nu și-a propus neapărat reforme de substanță, precum reorganizarea administrativ-teritorială, care necesită sprijin popular masiv și liniște politică. Succesul mandatului ține mai degrabă de reechilibrarea bugetară și menținerea României pe un drum clar pro-european care, deocamdată, înseamnă ținerea unor forțe politice încă extremiste în afara puterii. Mai ales că au o poziționare ambiguă asupra subiectelor de securitate națională pentru România, care sunt Republica Moldova și Războiul din Ucraina”, a expus politologul Dan Drăghia într-o analiză pentru Ziare.com.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent