După ce Autostrada Moldovei A7 și Autostrada Unirii A8 au fost considerate proiecte de importanță strategică națională, cele două proiecte de infrastructură mare, aflate în stadii foarte diferite de construcție sau proiectare, au fost incluse în programul european SAFE, primind astfel finanțare cu dublă utilizare civilă-militară, în ceea ce privește segmentele Pașcani – Siret (A7) și Pașcani – Iași – Ungheni (A8), către care s-au dirijat circa 4,2 miliarde euro pentru finalizare până în 2030. În contextul războiului la granița de est, statul român pregătește astfel infrastructura pentru a face față oricărui scenariu, iar A7 și A8 sunt în prima linie a acestui efort.
Problema este, totuși, că deși pe A7 s-au făcut progrese vizibile, chiar pe 27 noiembrie inaugurându-se încă un segment între Pietroasele și Buzău, A8 este încă stagnant între blocaje birocratice și o lipsă importantă de deschidere politică spre materializarea acestor obiective strategice pentru România, atât la nivel militar, dar mai ales în ceea ce privește accesul facil între Moldova și Transilvania, între care transportul este încă unul deosebit de dificil.
A7: Progresul lucrărilor și perspectiva finalizării
Autostrada Moldovei A7, menită să lege Muntenia de nordul Moldovei, pe traseul Ploiești–Buzău–Focșani–Bacău–Pașcani–Suceava–Siret până granița cu Ucraina, pe o distanță totală de 453 km, a prins avânt odată cu finanțările venite pe filiera Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și cu atât mai mult în timpul campaniei electorale care s-a întins, în termeni efectivi, pe parcursul anului 2024. În prezent, peste o treime din tronsoane au fost deschise circulație și alți 40% se află în execuție. Chiar pe 27 noiembrie 2025 a fost inaugurat și lotul Pietroasele–Buzău, de 13,9 km, ultimul segment care lipsea între Ploiești și Buzău/Focșani. În prezent, astfel, șoferii pot circula neîntrerupt pe autostradă de la București până la Focșani, folosind conexiunea A3 București–Ploiești și apoi A7 până în sudul Moldovei.
Cel puțin teoretic, următorul pas este extinderea circulației spre nordul Moldovei chiar din acest an. Conform Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, până la finalul lui 2025 se vor deschide încă circa 55 km de autostradă între Focșani și Adjud, mai exact tronsonul Focșani–Domnești Târg, din Lotul 1, lung de 35,6 km și circa 19 km din lotul 2 către Adjud. Cele două bife în inaugurarea drumurilor va permite ca, la sfârșitul anului, autostrada A7 să înainteze până în nordul județului Vrancea.
apartamente de vanzare bucuresti 3 camere
În paralel, se fac progrese consistente și pe tronsoanele din județele Bacău și Neamț. Mai exact, sectorul Focșani–Bacău (95,9 km) este împărțit în trei loturi, construite de asocierea Spedition UMB – Tehnostrade – SA&PE cu un ritm susținut: „pe toate cele 3 loturi, unde lucrează ~4.000 de muncitori” potrivit CNAIR, iar stadiul fizic al lucrărilor pe Lotul 2 Domnești–Răcăciuni depășise 80% la sfârșitul lui septembrie. Trebuie amintit că lucrările pe acest tronson nu au fost lipsite de dificultăți în vara lui 2025, când plățile statului către constructor au întârziat, provocând un blocaj temporar al lucrărilor. În august, după ce nu și-a primit banii pentru lucrările deja executate, antreprenorul de pe tronsonul Focșani–Bacău–Pașcani a oprit șantierul și și-a trimis muncitorii în concediu forțat. „Până nu se clarifică situația finanțărilor, nu se poate construi nimic”, declara atunci purtătorul de cuvânt al CNAIR. Ulterior, după plățile au fost deblocate, iar echipele de lucru au revenit pe teren la 18 august 2025, însă situația a permis constructorilor și oficialilor din Transporturi să amâne data estimată a avansării continue a A7 până la Pașcani abia în 2026. Practic, în următorul an ar urma să fie finalizate toate tronsoanele aflate acum în execuție, dintre Bacău și Pașcani, toate având termen contractual anul viitor. 2026, și in extenso, șoferii să poată circula neîntrerupt pe 390 km de autostradă continuă (A3 + A7) spre inima Moldovei.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Când vine vorba însă de ultimele două tronsoane, și anume Pașcani–Suceava (de aproximativ 62 km) și Suceava – Siret (de 40 km), acestea au rămas mult timp „în aer” din cauza problemelor grave cu lipsei de finanțare. Anul acesta, însă, Guvernul a reușit să le includă pe lista proiectelor finanțabile prin programul SAFE al UE. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că peste „90% din banii propuși pentru transporturi [prin SAFE] vor fi folosiți pentru capetele de autostradă din Moldova: Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret”, acestea neavând altă sursă de finanțare.
Ideea ar fi, pe scurt, ca până în 2029-2030 Autostrada A7 să fie integral în funcțiune de la Ploiești la Siret, iar CNAIR a promis că lucrările care astăzi se desfășoară în forță între București și Pașcani vor putea fi continuate în anii următori, astfel încât, în 2029-2030, și aceste tronsoane să fie finalizate, iar nordul României să fie conectat de sud pe relația Ucraina–București. Cu alte cuvinte, în mai puțin de 5 ani, Autostrada Moldovei ar trebui să devină o coloană vertebrală completă a infrastructurii naționale, gata să servească atât nevoilor civile de transport, cât și cerințelor strategice de apărare.
A8, cea mai mare durere a moldovenilor și unul din cele mai ignorate proiecte de infrastructură mare din țară
Autostrada Unirii A8 care ar trebui să facă legătura dintre Târgu Mureș, prin Iași, către Vama Ungheni, este culoarul de autostradă gândit să asigure în sfârșit conexiunea directă între Transilvania și Moldova, legând municipiul Iași (și frontiera cu Republica Moldova) de rețeaua europeană de autostrăzi prin Târgu Mureș. Este vorba de un proiect uriaș și deosebit de complex, de circa 305 km lungime, care traversează Munții Carpați Orientali, motiv pentru care construcția sa a întâmpinat și deosebit de multe obstacole, de la momentul punerii acestea „pe hârtie”.
În ciuda numeroaselor tergiversări de peste două decenii, A8 a intrat în sfârșit în faza de execuție pe mai multe segmente, propulsată la rândul său de finanțări europene, atât pe filiera PNRR, cât și prin Fondul de Transport, dar înscriindu-se și sub aceeași presiune strategică ca A7. Potrivit datelor oficiale, peste 50% din traseu are deja contracte semnate și lucrări demarate (deși niciun tronson nu e încă deschis circulației), restul de aproximativ 45% fiind în faza de licitație sau proiectare. Cu progrese minore, jumătate din autostradă, mai ales pe partea transilvană, este deja în execuție, după tot acest timp.
Pentru a înțelege stadiul, trebuie menționat că A8 a fost împărțită în foarte multe secțiuni de lucru. Astfel, la capătul vestic, în județul Mureș, Secțiunea I Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (24,4 km) este în execuție din 2024, cu termen de finalizare în 2026. Turcii de la Nurol au început deja organizarea șantierului și lucrările pregătitoare, atingând peste 20% progres fizic la toamna lui 2025. Tot în vest, Secțiunea II Miercurea Nirajului – Leghin, un traseu lung, de aproximativ 161 km, acoperă traversarea munților și este împărțită în 6 loturi, toate contractate în cursul anului 2025. Aceste includ nu mai puțin de 16 tuneluri și peste 60 de poduri, fiind și cel mai dificil segment de drum, ceea ce explică duratele de execuție mai mari
În materie de timpi de execuție și datele limită când ar trebui date în folosință, acestea s-au eșalonat pe durate foarte diferite. Dacă primul subtronson de munte (Miercurea Niraj – Sărățeni, 23 km) ar putea fi gata în 2027, alte părți consistente vor fi gata abia în 2029, iar ultimul lot montan (Grințieș – Pipirig, de 34 km) abia în 2030. Practic, traversarea Carpaților pe A8 va fi realizată complet abia în jurul anului 2030, dacă nu intervin întârzieri majore. De notat este și că acest tronson montan a întâmpinat la rândul său obstacole majore. Vara aceasta, grupul UMB a amenințat cu retragerea din contractele celor mai grele loturi (Ditrău–Grințieș și Sărățeni–Joseni), invocând condiții contractuale nefavorabile, situația fiind ulterior aplanată doar după negocieri cu autoritățile pentru păstrarea unui calendar cât de cât conform cu planurile inițiale și pentru a evita pierderea constructorului strategic. În cele din urmă, contractele au fost menținute, iar lucrările la aceste loturi au intrat în execuție etapizată în a doua jumătate a anului 2025.
Pe partea Moldovei, lucrurile au început să miște abia în ultimul an, și acolo cu un ușor decalaj. Secțiunea IV Târgu Neamț – Iași – Ungheni, lungă de circa 89 km, care include porțiunea de autostradă ce ocolește municipiul Iași și ajunge la Prut, se află în faza de licitație, iar din cele 5 loturi, doar unul are deja constructor desemnat, și anume lotul 1 Târgu Neamț (Moțca) către Târgu Frumos, pe o lungime de 27 km, care a fost atribuit în octombrie 2025 unui consorțiu condus de controversatul constructor din Neamț, Danlin XXL, companie care de-a lungul timpului a contestat nenumărate contracte câștigate de UMB și a cauzat în sine mai multe întârzieri în calendarele inițiale de lucru.
Celelalte patru loturi (între Târgu Frumos, Iași și Ungheni) urmează să-și desemneze câștigătorii la începutul lui 2026, după ce procedurile au fost întârziate și ele de felurite contestații. Autoritățile sunt decise, însă, să grăbească aceste procese, conștiente fiind că finanțarea SAFE impune finalizarea capătului estic până în 2030. Un semn bun este că Podul peste Prut de la Ungheni, parte integrantă a A8, are deja constructor și a început efectiv construcția în 2025, cu termen de dare în folosință în 2026. Contractul pentru pod, în valoare de peste 152 milioane de lei, prevede și realizarea infrastructurii de frontieră și a racordului la autostradă, astfel că în 2026 am putea traversa Prutul pe noul pod, chiar dacă autostrada până la Iași nu va fi gata integral.
Autostrada A8 are ca termen realist de finalizare anul 2030, conform țintelor asumate de Guvern și finanțatorii europeni. Premierul Bolojan a declarat că se urmărește ca și tronsoanele capăt din nordul Moldovei să fie gata în 2029-2030, conectând astfel Iașul (și frontiera Est) cu Bucureștiul și rețeaua paneuropeană. Practic, până la sfârșitul acestui deceniu, ar trebui să putem circula pe autostradă de la Târgu Mureș peste munți până la Iași și Ungheni, pentru care militează societatea civilă de atâta vreme. Desigur, provocările rămase nu sunt minore, considerând că executarea tunelurilor lungi din zona montană, evitarea blocajelor financiare sau juridice și menținerea ritmului pe șantiere vor fi decisive în anii care urmează. Însă un factor deosebit de important pentru aceste ambiții a fost asigurarea finanțării integrale, iar A8 beneficiază de fonduri europene nerambursabile prin PT 2021-2027 și acum de sprijinul SAFE pentru porțiunea estică.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent