Deși Statele Unite și Ucraina par să fi convenit asupra liniilor generale ale unei viitoare înțelegeri privind sfârșitul războiului din Europa de Est, există foarte puține indicii că Rusia este la fel de interesată de pace, susține un instituit de cercetare considerat influent în cercurile politice și diplomatice americane și occidentale. Dimpotrivă, Kremlinul a reacționat la cele mai recente deschideri diplomatice ale lui Trump excluzând orice concesii majore și semnalând că Moscova rămâne ferm concentrată pe obiectivele maximaliste ale invaziei. Putin nu pare că vrea cu adevărat pacea în Ucraina, au concluzionat experții.

Informația pe scurt:

  • Trump vede șanse de pace în Ucraina, dar Rusia respinge concesiile și urmărește obiective dure
  • Planul de pace propus de Casa Albă e considerat pro-rus și impune limitări majore Kievului
  • Moscova rusifică forțat teritoriile ocupate și șterge identitatea ucraineană
  • Mii de copii ucraineni sunt răpiți și duși în Rusia pentru îndoctrinare
  • Kremlinul atacă civili și infrastructura pentru a depopula Ucraina
  • Putin folosește negocierile ca tactică și nu acceptă o Ucraină independentă

– articolul continuă mai jos –

Optimism neîmpărtășit

Optimismul declarat de președintele Donald Trump privind un posibil acord de pace în Ucraina nu este susținut de comportamentul Rusiei, care respinge concesiile și urmărește obiective maximaliste, afirmă o analiză publicată de Atlantic Council, un think tank american specializat în politică externă și securitate.

Potrivit analizei, Kremlinul continuă să distrugă identitatea ucraineană în teritoriile ocupate, prin deportări, rusificare forțată și represiune sistematică, acțiuni catalogate drept crime de război. De asemenea, Rusia intensifică atacurile asupra civililor și infrastructurii pentru a depopula zone întregi și a destabiliza Ucraina.

În plus, în timpul negocierilor, Putin cere o Ucraină demilitarizată și izolată, ceea ce indică faptul că nu intenționează să accepte existența unui stat ucrainean independent. În aceste condiții, doar creșterea presiunii economice și militare asupra Rusiei poate opri invazia, deoarece un compromis diplomatic este imposibil în condițiile actuale.

Atlantic Council a scris că președintele Trump a declarat zilele trecute că există “progrese extraordinare” în direcția încheierii războiului dintre Rusia și Ucraina.

Această evaluare optimistă vine după un val neașteptat de activitate diplomatică declanșat de o propunere de pace în 28 de puncte, ce marchează o nouă turnură în eforturile de lungă durată ale lui Trump de a intermedia un acord de pace.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, planul de pace în 28 de puncte atribuit Administrației Trump, dar suspectat de numeroși jurnaliști și analiști occidentali că ar fi fost redactat în mare parte de oficiali ruși, a generat un val puternic de critici atât în Ucraina, cât și în capitalele europene.

Publicat de Axios și confirmat ulterior de Casa Albă ca document de lucru, planul a fost perceput ca fiind profund dezechilibrat și favorabil Moscovei, deși a fost prezentat drept cadru pentru un armistițiu imediat și un acord durabil.

Documentul prevedea concesii semnificative în favoarea Rusiei. Ucraina ar trebui să se retragă din părți ale regiunii Donețk pe care încă le controlează, iar zona ar deveni o “zonă tampon” recunoscută internațional ca teritoriu rus. Crimea, Luhansk și Donețk ar fi acceptate de facto ca regiuni sub control permanent rusesc, iar fronturile din sud ar fi înghețate. În același timp, armata ucraineană ar fi fost redusă la maximum 600.000 de militari, o limitare considerată de Kiev ca o încălcare directă a suveranității sale.

Pe dimensiunea securității, planul propunea garanții vagi, fără a preciza cine le pune în aplicare sau cum sunt activate. Ucraina ar fi primit promisiuni de neagresiune și reacție coordonată în caz de reinvazie, însă textul prevedea anularea garanțiilor dacă Ucraina atacă ținte în marile orașe rusești. Criticii au notat că prevederile nu se apropiau de soliditatea unui angajament de tip NATO și lăsau Ucraina extrem de vulnerabilă.

Planul solicita, de asemenea, schimbări majore în politica externă ucraineană: modificarea Constituției pentru renunțarea definitivă la aderarea la NATO, garantarea că NATO nu va primi niciodată Ucraina și interdicția de a găzdui trupe occidentale. În schimb, Kievul ar fi primit acces preferențial la piața UE și ar fi putut continua parcursul european. Pe lângă acestea, Ucraina ar fi fost obligată să rămână stat nenuclear și să organizeze alegeri anticipate în 100 de zile.

Dimensiunea geopolitică a planului a fost la fel de controversată. Rusia ar fi fost reintegrată în economia globală, ar fi putut reveni în G8, iar 100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate ar fi fost folosite pentru reconstrucția Ucrainei – așa-numitul mecanism fiind administrat de SUA, care ar primi jumătate din profituri. Restul fondurilor ar fi intrat într-un vehicul de investiții comun SUA-Rusia, permițând Moscovei recuperarea unei părți din resurse.

Experții au subliniat lipsurile majore ale planului Casei Albe: nicio limitare asupra arsenalului ucrainean, nicio obligație ca Rusia să renunțe legal la pretenții teritoriale și lipsa totală a unei arhitecturi clare de garanții de securitate. În opinia multor analiști, aceste omisiuni ar permite Rusiei să reia agresiunea oricând consideră oportun.

În acest context, Atlantic Council a scris că nu toată lumea împărtășește perspectiva optimistă a liderului american. Scepticii observă că, deși Statele Unite și Ucraina ar fi convenit acum asupra liniilor generale ale unei viitoare înțelegeri, există foarte puține indicii că Rusia este la fel de interesată de pace. Dimpotrivă, Kremlinul a reacționat la cele mai recente deschideri ale lui Trump excluzând orice concesii majore și semnalând că Moscova rămâne ferm concentrată pe obiectivele declarate ale invaziei.

Adevăratele intenții

Atlantic Council a listat mai multe semne care indică, în opinia experților, că Putin nu pare interesat cu adevărat să încheie pacea cu Ucraina.

# Un decret prezidențial care țintește eradicarea identității ucrainene. Pe măsură ce discuțiile dintre oficialii americani, ucraineni și ruși continuă, liderul de la Kremlin a emis un decret prezidențial care cere intensificarea eforturilor de a eradica orice urmă de identitate ucraineană din aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei aflat în prezent sub controlul Kremlinului.

Decretul, intitulat “Politica Națională Rusă până în 2036,” a fost publicat pe 25 noiembrie și urmează să intre în vigoare în ianuarie 2026.

Actul solicită autorităților ruse din teritoriile ocupate ale Ucrainei “să adopte măsuri suplimentare pentru a consolida identitatea civică rusă generală.” Documentul de politică elogiază, de asemenea, invazia Ucrainei pentru “crearea condițiilor necesare restabilirii unității teritoriilor istorice ale statului rus.”

Acest limbaj birocratic încearcă să cosmetizeze campania actuală a Kremlinului de a șterge identitatea națională ucraineană, a scris institutul de cercetare. În toate regiunile Ucrainei ocupate de ruși din sudul și estul țării, Moscova a instituit o teroare împotriva populației civile, vizând sistematic simbolurile statalității ucrainene, limba, patrimoniul și cultura acesteia.

Oriunde avansează trupele ruse, populațiile locale sunt supuse arestărilor pe scară largă, iar oricine este considerat o posibilă amenințare pentru autoritățile de ocupație dispare într-o vastă rețea de lagăre și închisori. Victimele includ de obicei oficiali aleși, jurnaliști, lideri religioși, activiști și veterani militari. O investigație ONU publicată în primăvara anului 2025 a constatat că aceste detenții constituie o crimă împotriva umanității.

Ucrainenii care rămân sunt presați să accepte cetățenia rusă sau riscă să fie privați de acces la servicii esențiale precum asistența medicală, pensiile și serviciile bancare. În conformitate cu legislația Kremlinului adoptată la începutul acestui an, proprietarii care refuză pașapoartele ruse pot fi evacuați din locuințele lor și deportați.

Între timp, elevilor li se predă un curriculum extrem de militarizat impus de Kremlin, care demonizează ucrainenii, elogiază imperialismul rus și glorifică invazia țării lor. Orice părinți care se opun acestor politici riscă să-și piardă custodia copiilor.

# Răpirea în masă a copiilor ucraineni. Cel mai notoriu element al campaniei Moscovei de a stinge identitatea ucraineană este răpirea în masă a copiilor ucraineni, susțin analiștii de la Atlantic Council. De la începutul invaziei la scară largă, aproximativ douăzeci de mii de victime se crede că au fost duse în Rusia și supuse unei îndoctrinări ideologice menite să le șteargă moștenirea ucraineană și să le impună o identitate rusă. În 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis de altfel un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru implicarea sa personală în aceste răpiri de copii.

# Depopularea Ucrainei. Politicile rusești din Ucraina ocupată servesc drept un plan înfiorător pentru acțiunile viitoare ale lui Putin dacă va reuși să stabilească controlul asupra întregii țări, afirmă analiza experților americani. De fapt, Rusia încearcă deja în mod activ să depopuleze mari părți din Ucraina care rămân dincolo de aria de control a Moscovei. În zonele de pe linia frontului din sudul Ucrainei, armata rusă a lansat o campanie fără precedent de atacuri țintite cu drone asupra populației civile, care a ucis sute de oameni și a fost catalogată drept “un safari uman.”

O anchetă recentă a Organizației Națiunilor Unite a concluzionat că aceste atacuri sunt crime de război al căror scop este de a face orașe întregi nelocuibile.

La fel, în cursul anului 2025 Rusia a intensificat bombardamentele cu rachete și drone asupra populației civile din Ucraina și asupra infrastructurii critice a țării, într-o aparentă încercare de a declanșa noi valuri de refugiați. Parțial din cauza acestor atacuri, victimele civile ucrainene au crescut cu 27% în primele zece luni ale anului, potrivit Misiunii de Monitorizare a ONU în Ucraina.

De asemenea, Rusia și-a intensificat recent considerabil atacurile împotriva sectorului energetic ucrainean, mai ales din regiunile estice, concentrându-se în special asupra aprovizionării cu gaze naturale a țării vecine.

Astfel, în luna octombrie, Moscova a declanșat cea mai amplă campanie aeriană împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei de la începutul războiului, concentrându-se pentru prima dată la scară largă pe instalațiile de gaze naturale. Potrivit Naftogaz, compania publică de gaze din Ucraina, în doar patru săptămâni au avut loc cel puțin șapte atacuri majore asupra infrastructurii civile de gaze – instalații de producție, depozite și rețele de distribuție -, lăsând în urmă pagube considerabile și o pierdere estimată de până la o treime din capacitatea internă de producție.

“Rusia vrea să înghețe Ucraina până la capitulare,” a titrat Foreign Policy într-un material recent, care analizează atacurile Moscovei ce vizează aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei, chiar înainte de venirea iernii.

Experții cred că ofensiva forțelor lui Vladimir Putin, care a explodat cu o amploare și o intensitate nemaiîntâlnite în aproape patru ani de război, pare a fi o încercare de a lăsa Ucraina în întuneric și frig în sezonul de iarnă.

# Atitudinea lui Putin în timpul discuțiilor de pace. Poziția adoptată de omul forte de la Kremlin în timpul negocierilor de pace a ridicat întrebări fundamentale suplimentare cu privire la disponibilitatea sa de a coexista cu o Ucraină independentă și suverană. Încă de la prima rundă de negocieri, în primăvara anului 2022, Rusia a cerut constant demilitarizarea completă a Ucrainei. Acest lucru a inclus apeluri pentru limite stricte privind mărimea armatei ucrainene și categoriile de arme pe care țara are voie să le dețină, împreună cu o interdicție asupra aderării la NATO sau orice altă formă de cooperare militară cu partenerii occidentali.

Insistența Rusiei asupra unei Ucraine izolate internațional și dezarmate rămâne în centrul negocierilor actuale, a scris Atlantic Council, adăugând că acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă major pentru oricine mai crede că Putin este pregătit pentru pace. Este evident că dictatorul rus nu are nicio intenție să renunțe la recucerirea Ucrainei și urmărește să reia invazia în circumstanțe mai favorabile, odată ce Ucraina va fi lipsită de aliați și redusă la neputință.

Comentatorii cred că hotărârea lui Putin de a continua războiul își are rădăcina în ambițiile sale istorice. Spre deosebire de Trump, care tratează conflictul ca pe o negociere geopolitică, Putin vede invazia ca pe o misiune personală de a anula prăbușirea URSS și de a reconstrui Imperiul Rus. Independența Ucrainei a devenit pentru el simbolul suprem al declinului Rusiei, iar existența unei Ucraine democratice și pro-europene reprezintă o amenințare directă pentru regimul său autoritar.

De aceea, de la anexarea Crimeei în 2014, obsesia readucerii Ucrainei în orbita Kremlinului a devenit centrul întregii sale conduceri. Pentru acest obiectiv, Putin a deteriorat grav relațiile Rusiei cu Occidentul și a sacrificat economia și prestigiul țării. În acest context, el nu poate accepta o pace care ar lăsa majoritatea Ucrainei ferm orientată către Vest, deoarece ar fi percepută ca o înfrângere devastatoare, imposibil de justificat chiar și prin propaganda internă.

Recentele acțiuni ale Kremlinului, inclusiv decretul ce urmărește eliminarea identității ucrainene, arată imposibilitatea unui compromis. Putin folosește negocierile doar pentru a câștiga timp, a evita sancțiuni suplimentare și a slăbi unitatea adversarilor, fără intenția reală de a accepta existența unui stat ucrainean independent, cred experții.

Prin urmare, analiza argumentează că eforturile diplomatice sunt sortite eșecului, pentru că obiectivul final al lui Putin este distrugerea completă a Ucrainei ca stat și națiune. Singura soluție realistă ar fi intensificarea presiunii economice și militare asupra Rusiei până când regimul de la Kremlin se va teme de o nouă prăbușire internă, similară celor din 1917 și 1991.

Război cu Europa

Atitudinea extrem de ostilă a lui Putin a reieșit de altfel și din declarațiile amenințătoare pe care le-a făcut marți. Președintele rus i-a acuzat pe aliații europeni ai Kievului că sabotează eforturile conduse de SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, aflat în al patrulea an, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu o delegație trimisă de liderul de la Casa Albă.

“Ei nu au o agendă pentru pace, sunt de partea războiului,” a spus Putin despre europeni înaintea discuțiilor de la Kremlin cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și ginerele lui Trump, Jared Kushner.

Acuzațiile lui Putin par să fie cea mai recentă încercare a sa de a semăna discordie între Trump și țările europene și de a pregăti terenul pentru a exonera Moscova de orice vină pentru lipsa de progres. El a acuzat Europa că modifică propunerile de pace cu “cerințe absolut inacceptabile pentru Rusia,” astfel “blocând întregul proces de pace” și dând vina pe Moscova. “Acesta este scopul lor,” a spus Putin.

El și-a reiterat poziția de lungă durată conform căreia Rusia nu are planuri de a ataca Europa – o îngrijorare exprimată în mod regulat de unele țări europene. “Dar dacă Europa vrea brusc să poarte un război cu noi și îl începe, suntem pregătiți imediat. Nu poate exista nicio îndoială în această privință,” a afirmat liderul de la Kremlin.

AP a reamintit că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, guvernele europene au cheltuit miliarde de dolari pentru a sprijini financiar și militar Ucraina, pentru a-și reduce dependența energetică de Rusia și pentru a-și consolida propriile armate în încercarea de a descuraja Moscova să ocupe mai mult teritoriu prin forță. Ele se tem că, dacă Rusia obține ce vrea în Ucraina, va avea libertatea de a amenința sau destabiliza alte țări europene, care s-au confruntat deja cu incursiuni ale dronelor și avioanelor de luptă ruse, precum și cu o presupusă amplă campanie de sabotaj.

Planul de pace al lui Trump se bazează pe Europa pentru a furniza cea mai mare parte a finanțării și garanțiilor de securitate pentru o Ucraină postbelică, deși nu există indicii că europenii au fost consultați asupra planului inițial. De aceea, guvernele europene au insistat ca eforturile de pace să răspundă și preocupărilor lor.

Coincidând cu vizita lui Witkoff, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers în Irlanda, continuând vizitele sale în țările europene care l-au ajutat să susțină efortul de apărare al Ucrainei împotriva invaziei ruse.
Într-o zi cu potențial decisiv de negocieri, Zelenski a declarat că așteaptă rapoarte rapide marți din partea emisarilor americani aflați la Moscova, privind posibilitatea de a avansa discuțiile, după ce planul inițial al lui Trump, în 28 de puncte, a fost redus la 20 de puncte în discuțiile de duminică dintre oficiali americani și ucraineni din Florida.

“Ei vor să ne raporteze imediat după acea întâlnire, nouă în mod direct. Viitorul și următorii pași depind de aceste semnale. Cred că astfel de pași se vor schimba pe parcursul zilei, chiar oră de oră,” a spus Zelenski.

“Dacă semnalele arată fair-play cu partenerii noștri, atunci ne-am putea întâlni foarte curând, ne-am putea întâlni cu delegația americană,” a afirmat liderul de la Kiev. “Există multe discuții, dar avem nevoie de rezultate. Oamenii noștri mor în fiecare zi,” a adăugat Zelenski. “Sunt pregătit… să mă întâlnesc cu președintele Trump. Totul depinde de discuțiile de astăzi.”

Comentând pe marginea eforturilor diplomatice din aceste zile, AP a scris că, după luni de frustrare în încercările de a opri luptele, Trump a trimis oficiali pentru a obține avans în propunerile sale de pace. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că discuțiile lui Putin cu Witkoff și Kushner vor dura “cât va fi necesar.”

Până acum, discuțiile au urmat linii paralele, secretarul de stat american Marco Rubio având propriile întâlniri cu oficialii ucraineni.

Zelenski a spus că s-a întâlnit marți cu delegația ucraineană întoarsă de la negocierile cu reprezentanții SUA în Florida. Rubio a declarat că discuțiile au făcut progrese, dar a precizat că “mai este de lucru.”

Zelenski a spus că discuțiile din Florida s-au bazat pe un document pe care ambele părți l-au elaborat la o întâlnire anterioară la Geneva. Liderul ucrainean a spus că acel document este acum “finalizat,” fără a explica ce înseamnă exact.

Diplomații ucraineni lucrează pentru a se asigura că partenerii europeni sunt “substanțial implicați” în procesul decizional, a spus Zelenski pe Telegram, avertizând totodată asupra a ceea ce el a numit campanii de dezinformare ale Rusiei menite să influențeze negocierile.

“Serviciile de informații ucrainene vor furniza partenerilor informațiile pe care le avem despre adevăratele intenții ale Rusiei și încercările sale de a folosi eforturile diplomatice ca acoperire pentru a relaxa sancțiunile și a bloca decizii europene colective importante,” a spus Zelenski.

Deși consultările din această săptămână ar putea avansa procesul, foarte puține detalii au fost făcute publice. Rămâne neclar cum vor reuși emisarile să reducă diferențele fundamentale dintre cele două părți, cum ar fi problema teritoriilor.

Oficialii europeni spun că drumul către pace va fi lung. Liderii europeni vor să își facă vocile auzite după ce au fost în mare parte marginalizați de Washington. Ei lucrează, de asemenea, la viitoare garanții de securitate pentru Ucraina, a scris AP.

Zelenski a fost luni la Paris, iar președintele francez Emmanuel Macron a declarat că împreună au vorbit la telefon cu Witkoff. Ei au discutat și cu liderii altor opt țări europene, precum și cu oficiali de top ai Uniunii Europene și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Macron a spus că următoarele zile vor aduce “discuții cruciale” între oficialii americani și partenerii occidentali. Vizita lui Zelenski la Paris a urmat întâlnirii de duminică dintre oficialii ucraineni și cei americani, pe care Rubio a descris-o drept productivă.

Diplomații se confruntă cu dificultăți mari în încercarea de a reduce diferențele dintre Rusia și Ucraina și de a-i convinge să accepte compromisuri. Obstacolele-cheie – dacă Ucraina ar trebui să cedeze teritorii Rusiei și cum să-și asigure viitoarea securitate – par nerezolvate.

În plus, Zelenski se află sub o presiune enormă într-una dintre cele mai dificile perioade ale războiului. Pe lângă gestionarea presiunilor diplomatice, el trebuie să găsească resurse financiare pentru a menține Ucraina pe linia de plutire, să răspundă unui scandal de corupție care a ajuns la vârful guvernului său și să țină piept Rusiei pe câmpul de luptă. (https://www.newsweek.com/nations-urges-ukraine-end-attacks-black-sea-oil-assets-11132110)

Iar semnalele primite nu sunt bune. Marți, într-o declarație făcută pentru Neue Osnabrucker Zeitung, ministrul german de externe, Johann Wadephul a spus că încheierea conflictului din Ucraina va necesita, cel mai probabil, “concesii dureroase” din partea Kievului, inclusiv în chestiuni teritoriale. Șansa sa de a opri ostilitățile “nu a fost niciodată mai mare” decât acum, a spus el, adăugând că Ucraina ar putea fi nevoită să organizeze un referendum privind modificările teritoriale ca parte a unui acord cu Rusia.

Surse: Atlantic Council, Axios, National Interest, NBC News, CBS News, BBC, Yahoo News, The Economist, Foreign Policy, AP, Newsweek, NOZ, provo.gov.ru, globalrightscompliance.org, icc-cpi.int, un.org, X