Guvernul
României a apelat la majorarea TVA și a altor taxe și impozite,
iar în 2026 se va merge în aceeași direcție. În
schimb, autoritățile au ratat ținta fixată pentru scăderea
deficitului bugetar imens, cel mai mare din UE, respectiv pentru scăderea inflației. Cornelia
Năstase, una dintre cele mai apreciate experte în consultanță
fiscală, explică ce măsuri ar trebui luate pentru relansarea
economică.
Taxele și impozitele vor continua să crească în 2026. FOTO: Pexels
România
are TVA și taxe mai mari din această vară, iar din 2026 va avea
alte creșteri. Toate acestea nu au rezolvat însă problema
deficitului imens și nici pe cel al inflației uriașe. De altfel,
România este campioană europeană într-un clasament din care nicio țară nu ar vrea să facă, cel al statelor
membre UE care stau cel mai rău la aceste capitole esențiale. În
plus, măsurile împovărătoare ale Guvernului Bolojan au lovit în
plin consumul, cunoscut ca motorul creșterii economice în state ca
România, în care industria este aproape inexistentă.
Economistul
Cornelia Năstase, expert în consultanță fiscală, consideră că
problemele macroeconomice și structurale ale economiei românești
nu pot fi rezolvate din pix cu creșteri de taxe. De altfel, spune
experta, o consolidare durabilă nu începe cu majorarea cotelor, ci
cu întărirea mecanismelor care lărgesc baza: conformare,
digitalizare funcțională, controale pe risc, predictibilitate.
Într-o postare pe Facebook, Cornelia Năstase explică unde greșește
Guvernul Bolojan și care ar fi soluțiile ce s-ar impune, în
situați României.
Măsurile guvernului nu au dus în jos inflația și deficitul
„Eșecul
majorării TVA: Cine n-are economiști, să-și ia consultanți
fiscali”, e titlul postării sale. Mai departe, Cornelia Năstase, care este și fondator și manager al uneia dintre cele mai mari companii românești din domeniu intră direct în
subiect.
„Când
a fost anunțată creșterea TVA de la 19% la 21% (și comasarea
cotelor reduse într-una singură de 11%), argumentul a fost simplu:
statul are nevoie de bani rapizi, iar TVA e robinetul cel mai la
îndemână. Măsurile au intrat în vigoare la 1 august 2025.
Numai
că realitatea din teren a făcut ce face mereu economia când e
împinsă prea tare: a reacționat. Iar cifrele oficiale arată
bumerangul. INS confirmă că, imediat după majorare, consumul a
scăzut: în august 2025 cu aproximativ 4% față de august 2024, iar
în septembrie cu încă 2% an pe an. Cu alte cuvinte, românii au
plătit mai mult pe coșul zilnic, dar au cumpărat mai puțin.
Încasările din TVA nu au explodat, ci au început să șchioapete —
inclusiv cu scăderi de venituri bugetare față de luna precedentă,
exact pentru că baza de consum s-a subțiat”, spune experta.
În
opinia sa, cei care au luat decizia creșterii taxelor nu au apelat
la expertiza unor consultanți fiscali.
„Dacă
ar fi fost întrebat un consultant fiscal la luarea deciziei, iată
ce ar fi spus: TVA este o taxă indirectă cu incidență finală
predominant asupra consumatorului. Când veniturile reale sunt sub
presiune, când creditul e scump și când anticipațiile
inflaționiste sunt ridicate, o creștere de TVA operează ca un
impuls pro-ciclic: împinge în jos consumul exact în momentul în
care economia are nevoie de stabilitate a cererii. Rezultatul poate
fi paradoxal – nu pentru că ar fi misterios, ci pentru că a fost
ignorată condiția de bază: venitul bugetar = cotă × bază. Ori,
dacă baza scade suficient, câștigul de cotă devine iluzoriu. Este
diferența dintre a colecta «mai mult pe unitate» și a colecta
«mai mult în total». Asta e lecția clasică pe care o tot ignoră
decidenții: TVA e o taxă pe consum. Când ridici taxarea, dar
consumul cade, ai rezolvat deficitul doar pe hârtie”, explică
Cornelia Năstase.
Scade cosumul, românii sărăcesc
Ea
mai amintește un adevăr bine știut, dar de care guvernul nu a
ținut deloc cont. Creșterea TVA lovește în cetățenii cu
venituri medii și mici. Iar România, conform datelor oficiale ale
Eurostat, este țara din Uniunea Europeană cu cei mai mulți săraci.
Cornelia Năstase. FOTO: Facebook
„Și
mai e ceva important de spus aici: TVA este o taxă regresivă. Adică
lovește proporțional mai tare în cei cu venituri mici și medii.
Șocul nu se vede doar în statistici, se vede în comportament:
amânări, reduceri de cheltuieli, „tăiat de pe listă”. Iar
când gospodăriile își frânează consumul, frânează și
economia. De asta eu spun așa: problema fiscalității României nu
este nivelul taxelor în sine, ci pragul de suportabilitate. Poți să
ai taxe mici, dar dacă le crești brusc într-un context de
inflație, credite scumpe și salarii care nu țin pasul, ajungi la
aceeași concluzie: oamenii nu mai pot duce. Și atunci statul nu
colectează mai mult. Colectează mai puțin, dar cu mai multă
frustrare socială la pachet”, adaugă Cornelia Năstase.
Ce ar fi de făcut
Guvernul
ar avea alte soluții, dar pare preferă să mergă în continuare pe
creșterea taxelor. De altfel, începând cu 1 ianuarie, impozitele
pentru locuințe vor crește cu 80%, ceea ce va da o lovitură dură
celor cu venituri scăzute. Alte impozite care vor crește din 2026
sunt cele pentru proprietarii de mașini, iar tot mai mulți experți
susțin că o nouă creșterea a TVA ar fi inevitabilă în lunile
următoare. Cornelia Năstase este convinsă că soluțiile se află
în altă parte.
„O
consolidare durabilă nu începe cu majorarea cotelor, ci cu
întărirea mecanismelor care lărgesc baza: conformare, digitalizare
funcțională, controale pe risc, predictibilitate. Abia după ce ai
o bază care nu se evaporă ca gheața pe grătar, poți discuta
despre cote mai mari fără a produce efecte adverse.Și dacă nu
schimbăm ordinea logică: reformă de colectare, eficiență
administrativă, apoi discuția despre cote, o să tot alergăm după
același miraj: «mai punem un punct de TVA și se rezolvă». Nu se
rezolvă”, punctează Cornelia Năstase.