Sunt secrete proiectele SAFE ale României? Surse Economedia susțin că au fost clasificate de CSAT

CSAT a secretizat lista cu proiecte propuse de Guvern pentru a fi finanțate prin mecanismul european de finanțare SAFE, în cadrul căruia României i-a fost alocată suma de 16,7 miliarde de euro, au declarat pentru Economedia mai multe surse. Decizia vine în contextul în care reprezentanți ai Guvernului au promis că lista va fi făcută publică, iar state vecine, precum Polonia sau Bulgaria, nu fac un secret din achizițiile lor prin intermediul mecanismului.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
– articolul continuă mai jos –

Administrația Prezidențială nu a răspuns la întrebarea noastră dacă CSAT a secretizat lista. „Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările și completările ulterioare, hotărârile Consiliului se comunică numai autorităților administrației publice şi instituțiilor publice la care se referă, integral sau în extras, cu excepția celor pentru care se hotărăște altfel”, a transmis Administrația Prezidențială. Răspunsul complet îl puteți vedea la finalul articolului.

Lista cu propunerile se află în acest moment pe masa Comisiei Europene, potrivit informațiilor noastre. „După analiza Comisiei, Guvernul va decide cum se procedează”, a declarat pentru Economedia una dintre surse. „Oricum, proiectele au fost tratate confidențial de la început”, a declarat o altă persoană cu care Economedia a discutat.

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Economedia a trimis solicitări pentru lămuriri și la Ministerul Apărării, dar nu a primit încă un răspuns până la momentul publicării articolului. (Update cu răspunsul primit de la MApN: „Guvernul României este instituția care centralizează și coordonează la nivel național propunerile de proiecte pentru SAFE, iar Cancelaria Prim-Ministrului este structura desemnată să coordoneze activitatea, să negocieze și să țină legătura cu Comisia Europeană pe marginea acestui dosar.”)

Miniștrii au promis că lista va fi făcută publică. Alte state nu ascund achizițiile

Ministrul Economiei, Radu Miruță, anunțase anterior că vom afla după 29 noiembrie ce va cumpăra România prin SAFE. „După 29 noiembrie veți ști public ce va cumpăra Armata Română, nu încă de la cine, ci de la potențialii furnizori”, a declarat el.

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, făcea o promisiune similară în octombrie. „Lista finală, atât a achiziţiilor României, cât şi a altor ţări, va fi făcută publică, către Comisie şi apoi către publicul general, la sfârşitul lunii noiembrie a acestui an”, a afirmat ea.

Țara vecină Bulgaria a oferit o listă detaliată cu echipamentele militare pe care dorește să le cumpere prin SAFE. Potrivit agenției BGA, din aceasta fac parte: radare 3D, sisteme de apărare aeriană, lansatoare multiple de rachete, obuziere autopropulsate de 155 mm, proiectile de 155 mm, drone și sisteme anti-dronă.

Polonia a oferit de asemenea detalii despre achizițiile sale prin SAFE. Este vorba despre elemente pentru zidul anti-dronă construit pe flancul estic, investiții în dezvoltarea de inteligență artificială pentru domeniul apărare, proiecte în domeniul spațial și alte echipamente militare, potrivit Reuters. „Datorită eforturilor noastre, vom putea finanța și drumurile și căile ferate care au legătură directă cu securitatea statului polonez prin programul SAFE”, a spus premierul Donald Tusk.

Împrumuturi ieftine, pe termen lung

Mecanismul SAFE acordă împrumuturi cu o dobândă maximă de 3%, cu o perioadă de grație de 10 ani și o perioadă de rambursare de până la 45 de ani.

România are nevoie de o dobândă cât mai mică, în condițiile în care face eforturi pentru a reduce deficitul bugetar record. Costul împrumuturilor va fi aceeași pentru toate statele.

O idee despre ce ar putea fi inclus în listă ne putem face din declarațiile anterioare ale unor oficiali. Pe lângă proiectele de înzestrare a armatei cu mașini de luptă ale infanteriei și arme de asalt, România dorește să finanțeze prin mecanismul european SAFE nave de patrulare de coastă, a spus fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu pentru TechRider. El mai spunea la momentul respectiv că Bucureștiul vrea să solicite fonduri pentru dezvoltarea de vehicule fără pilot – navale, terestre sau aeriene – și finanțarea unor proiecte de infrastructură cu utilizare duală, atât civilă, cât și militară.

România a secretizat de asemenea ajutorul militar oferit Ucrainei, iar decizia a dat naștere la teorii ale conspirației. A circulat chiar dezinformarea privind un ajutor al Bucureștiului de 3,5% din PIB pentru Ucraina, deși acesta s-ar fi aflat de fapt, potrivit Consiliului Fiscal, sub pragul de 0,5% din PIB-ul din 2024.

Răspunsul complet primit de la Administrația prezidențială la întrebarea „Potrivit surselor mele, CSAT a secretizat lista cu proiectele pe care România dorește să le finanțeze prin mecanismul SAFE. Este adevărat?:

„Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările și completările ulterioare, hotărârile Consiliului se comunică numai autorităților administrației publice şi instituțiilor publice la care se referă, integral sau în extras, cu excepția celor pentru care se hotărăște altfel. În cadrul ședinței din data de 24.11.2025, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat și aprobat cererea României în cadrul mecanismului SAFE, urmând ca Guvernul României, prin Cancelaria Prim-ministrului, să trimită formularele specifice pentru a înregistra formal documentația României.

În perioada următoare, Comisia Europeană va analiza fiecare propunere, iar, până la finalul lunii ianuarie, va aproba planurile naționale trimise. Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru livrarea programelor și pentru realizarea investițiilor pentru capacitățile de producție necesare.

După aprobarea planului național de către Comisia Europeană, Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va realiza o platformă web de tip „match-making”, unde vor fi prezentate toate programele, eventuali parteneri selectați, astfel încât companiile românești să înregistreze capacitățile de producție, proiectare, realizare soft etc. Această platformă web va funcționa ca o platformă de identificare a furnizorilor români și de realizare a conexiunii acestora cu marii producători din industria europeană de apărare.”