România
și Danemarca ar putea suferi represalii din partea Rusiei, susțin
britanicii de la The Independent, care amintesc sprijinul masiv dat
de cele două țări pentru Ucraina. Doi cunoscuți experți în
securitate și analiză militară explică, pentru „Adevărul”,
în ce măsură suntem cu adevărat în pericol și ce represalii ar
putea atrage sprijinul nostru față de ucraineni.
O confruntare militară cu Rusia nu e iminentă și poate fi evitată. FOTO: Freepik
Atacarea
„flotei din umbră” de petroliere a Rusiei în Baltica, precum și
în Marea Neagră, ar putea atrage represalii rusești asupra unor
state precum Danemarca sau România, ambele oferind, de asemenea,
mult ajutor Ucrainei, este avertismentul britanicilor de la The
Independent ce dă frisoane. Problema nu e doar militară: implicarea
României ca sprijin pentru Ucraina, din punct de vedere economic,
logistic, teritorial, o plasează într-o zonă vulnerabilă în
eventualitatea escaladării, cred britanicii.
Rusia s-a pregătit temeinic
Potrivit
sursei citate, când Vladimir Putin spune că este „gata” de
război cu Europa, vorbește serios. În același timp, însuși
Vladimir Putin, într-un interviu pentru India Today, a admis că
Rusia ia în calcul cucerirea în întregime a sudului Ucrainei, până
la Gurile Dunării.
Din
tabloul îngrijorător nu puteau lipsi veștile proaste despre
relația transatlantică. Potrivit Politico, președintele francez
Emmanuel Macron l-ar fi acuzat pe Donald Trump că se pregătește să
trădeze Europa.
În
fața acestui asalt de vești proaste, „Adevărul” apelează la
expertiza a doi cunoscuți specialiști în securitate și analiză
militară.
Generalul
(r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la
Comandamentul NATO de la Bruxelles, recunoscut ca un analist militar
de top, alături de Claudiu Degeratu, reputat expert în securitate
și fost șef al Secției de Apărare din cadrul Delegației
Permanente a României la Sediul NATO din Bruxelles, analizează,
pentru „Adevărul”, riscurile la adresa României.
„Pericolul real există pentru România”
Claudiu
Degeratu este de părere că pericolul este real pentru România,
însă nu se pune problema ca Rusia să atace militar. Moscova va
acționa în continuare în plan hibrid, hărțuind țări ca România
și Danemarca, dar va evita să lanseze un atac cu mijloace
convenționale.
„Pericolul
real există pentru România, dar el se manifestă deja sub formă de
acțiuni de sabotaj, care sunt deja în desfășurare în Polonia,
probabil și în alte zone. Aceste hărțuiri cu drone necunoscute,
care apar în anumite puncte strategice din Europa, cel mai probabil
rusești, reprezintă un alt mod de a pune presiune pe statele NATO
din Europa”, spune Claudiu Degeratu.
Pe
viitor, România, dar și celelalte state membre NATO din Europa ar
trebui să se aștepte la și mai multe acțiuni de acest gen.
La ce să ne așteptăm
„Trebuie
să ne așteptăm la mai multe sabotaje, în lunile ce urmează. Că
vor avea dimensiune terestră, aeriană sau maritimă, asta rămâne
de văzut. Dar nu este cazul să fie un atac fățiș, adică să nu
ne așteptăm la o acțiune militară a Rusiei. Nu. Totul va fi
subconvențional. Rusia va acționa așa cum știe foarte bine să o
facă, doar că probabil își va intensifica acțiunile”, mai
spune Degeratu.
Claudiu Degeratu. FOTO: Arhivă personală
Pe
viitor, pe termen mediu și lung, el nu exclude o confruntare între
Rusia și NATO. „Și Rusia, dar și NATO se pregătesc pentru asta.
Totuși, asta nu înseamnă că se va și întâmpla. Ambele părți
vor încerca să intimideze, să descurajeze, iar opțiunea
confruntării militare directe este ultima. Dar nu este nici asta
exclusă în totalitate”, punctează Degeratu.
De
cealaltă parte, generalul (r) Virgil Bălăceanu consideră că
afirmațiile lui Vladimir Putin fac parte dintr-un război
informațional, dar trădează și o intenție pe care dictatorul rus
nici nu se mai străduiește să o ascundă.
Ce planuri ar avea rușii
„Eu
aș propune să nu luăm lucrurile chiar la modul declarativ, dar
nici la modul în care rușii vor începe operațiunea Odesa și de
cucerire a Gurilor Dunării în zilele următoare, în lunile
următoare, anul viitor. Trebuie să luăm în considerare, însă,
că există un proiect rusesc mai vechi de interdicție a Ucrainei la
Marea Neagră, de control militar, mult mai extins al Mării Negre.
Iar rușii vizează realizarea unei uniuni statale Federația
Rusă-Belarus-Ucraina, iar pe modelul Belarus vor avea prezență
militară în zona Ucrainei”, spune generalul Bălăceanu.
Într-un
mare pericol se va afla, foarte probabil, și Republica Moldova.
Generalul Virgil Bălăceanu consideră că Chișinăul este o țintă
pentru Moscova, iar Vladimir Putin așteaptă doar să câștige
războiul cu Ucraina pentru a se ocupa și de Republica Moldova.
„Întrevăd
și o perspectivă pentru a avea Republica Moldova într-o asemenea
uniune, dincolo de mersul către Europa, către Uniunea Europeană”,
punctează generalul Bălăceanu.
În
opinia sa, Rusia va amâna un astfel de plan, urmând să încerce
să-l pună în aplicare într-un nou război.
„Nu
cred neapărat că Rusia va trece la fapte acum, pentru că încă
rușii nu au condițiile cele mai favorabile să înceapă o operație
ofensivă în zona de sud a Ucrainei. Dar, de ce nu, vor face totul
pentru a-și atinge obiectivul într-un al doilea război, dacă în
primul nu își realizează scopurile”, adaugă generalul.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu. FOTO: MApN
Pentru
a-și atinge scopul, Rusia are două moduri de acțiune. În funcție
de realitatea din teren, Moscova va acționa. România trebuie să-și
facă temele și să se pregătească pentru scenariul plauzibil în
care am deveni vecini cu Rusia.
„Avem,
în definitiv, două modele, modelul Belarus pentru Uniunea Statală,
dar și modelul cecen pentru un al doilea război. Iar România
trebuie să țină seama că trebuie să avem în vedere și un model
coreean de încheiere a războiului printr-un conflict înghețat,
deschis, extins. Toate aceste aspecte nu trebuie să ne ducă la
panică, dar trebuie să ne creeze motivația principală legată de
consolidarea posturii de apărare și descurajare a României. Sigur,
în primul rând a României, dar în cadrul NATO”, mai spune
generalul.
Cum trebuie să ne pregătim, dacă vrem să evităm războiul
Pe
de altă parte, în ce privește anunțul celor de la The
Independent, generalul Virgil Bălăceanu consideră că este parte a
unui război informațional sau pur și simplu o încercare de a
șoca, pentru a-și asigura mai multă vizibilitate și pentru a
„vinde” analiza.
„Eu
sunt surprins de așa ceva și nu văd de ce ar fi România
implicată, amenințată direct de Rusia. Probabil că este un război
informațional. Nu știu dacă cei din ziarul britanic dețin niște
informații atât de clare, dar ca orice post de televiziune, ca
orice ziar, fie tipărit, fie online, ziarul lor este în căutarea
de rating. În general media este într-o continuă căutare de
subiecte spectaculoase și caută astfel de informații, chiar dacă
uneori nu sunt 100% corecte”, mai afirmă generalul.
Astfel,
din perspectiva sa, riscul unei confruntări militare cu Rusia este
redus. Pe de altă parte, România trebuie oricum să se pregătească
pentru orice este mai rău și să-și întărească defensiva,
pentru a descuraja orice potențial inamic.
„Noi
trebuie să ne gândim cum ne pregătim pentru postura de apărare și
descurajare. Noi, spre exemplu, nu gândim asupra apărării
teritoriale. Pentru că independența solidară, conceptul cheie din
Strategia Națională de Apărare a Țării nu ne apare ca o soluție
practică din punct de vedere al principiilor apărării teritoriale.
Polonezii îi spun apărarea universală. Finlandezii îi spun
apărarea totală. Noi putem să-i spunem apărarea teritorială, dar
conceptul este același. O
participare largă a întregii societăți la o pregătire pentru a
afirma postura de apărare și descurajare, astfel încât un
eventual agresor să renunțe la intențiile de a realiza invazia
statului respectiv”, mai arată generalul Bălăceanu.
România
poate și trebuie să fie pregătită pentru a descuraja orice
eventual atac, iar în istoria relativ recentă a fost chiar capabilă
să realizeze acest lucru. În acest sens, generalul Virgil Bălăceanu
dă exemplul din 1968, când exista riscul unui atac masiv din partea
fostei Uniuni Sovietice, dar România și-a pregătit impecabil
rezistența, determinându-i pe sovietici să renunțe în final la
planurile de invazie.
„Dacă
noi în 1968 am fost pregătiți pentru o posibilă invazie a
URSS-ului, am mărit forțele armate, am creat gărzile naționale,
am pregătit lupta de rezistență și am creat propria industrie de
apărare, putem să o facem și acum. Deci avem un istoric din punct
de vedere al acestei pregătiri. Nu trebuie să copiem tot ceea ce am
făcut înainte de 1989, dar principiile când vine vorba de a ne
apăra țara de orice posibil atacator rămân aceleași”, încheie
generalul Virgil Bălăceanu.