Comisia Europeană se pregătește să anunțe ResourceEU, un plan amplu pentru reducerea dependenței de materiile prime critice provenite din China, în contextul în care țara asiatică și-a întărit nu doar relațiile economice cu Rusia, dar dă din ce în ce mai mult semne că ar plănui o acțiune militară împotriva Taiwanului după modelul aplicat de partenerii ruși în Ucraina.

Pentru țara noastră, tensiunea structurală dintre cele două puteri economice are relevanță economică directă, întrucât pentru multe dintre industriile strategice ale țării importurile chinezești sunt profund integrate în lanțul de producție și, cel puțin deocamdată, capacitatea de substituție este minimă. România este încă dependentă de importuri pentru componentele centrale ale producției industriale aproape la același nivel, proporțional, cu lanțurile de export ale Germaniei, care este cel mai expus stat european la ruperea relațiilor comerciale cu China.

Un sondaj realizat în rândul companiilor europene active în China, publicat de Camera de Comerț a UE în China estimează pierderi de peste 250 de milioane de euro dacă ar trebui să regândească modul în care operează, în timp ce alt studiu al aceleiași instituții, citat de Bloomberg, evaluează că noile restricții vor duce la cheltuieli suplimentare echivalente cu 20% din veniturile globale ale companiilor. În total, aproximativ o treime dintre firmele europene active în China declară că iau în calcul mutarea furnizorilor în afara țării asiatice.

Potrivit analiștilor Bloomberg, cifrele demonstrează că accesul la materiile prime critice, în special la așa-numitele pământuri rare (un grup de 17 elemente chimice, inclusiv lantanidele, scandiu și ytriu, utilizate în electronice, magneți, turbine eoliene și echipamente medicale), rămâne controlat în proporții covârșitoare de Beijing, care deține aproape jumătate din rezervele globale cunoscute și controlează majoritatea procesării, detaliu, de altfel, esențial pentru că procesarea conferă puterea reală de piață. Cu toate că exporturile către SUA au crescut în octombrie, atingând cel mai înalt nivel din ianuarie 2025, livrările către Germania s-au redus pentru a doua lună consecutiv, după un vârf în august. Iar cum Germania este cel mai mare importator european de magneți din pământuri rare, orice restrângere a fluxului apare inevitabil în aval, în industria auto, în cea de echipamente electrice și în producția de baterii.

România se află într-o poziție vulnerabilă tocmai pentru că aceste industrii sunt lanțuri productive comune, în care furnizori locali produc subansamble, cablaje, componente electronice sau structuri mecanice care depind, la rândul lor, de importuri din Asia.

apartamente de vanzare bucuresti 3 camereCe este ResourceEU și care este rolul Băncii Centrale Europene (BCE) în relațiile dintre UE și China

ResourceEU este o inițiativă concepută „după modelul programului RePowerEU”, așa cum arată Reuters, însă mai mulți experți intervievați de agenția de presă au subliniat că reducerea dependenței de gazul rusesc a fost posibilă datorită existenței unor alternative viabile, în timp ce materiile prime critice nu pot fi înlocuite la fel de ușor.

În acest context, Comisia Europeană propune direcționarea a 3 miliarde de euro către primele 25 de proiecte strategice dintr-o listă de 60, vizând producția de pământuri rare, litiu, galiu și germaniu.

Problema cu planul finanțării pe termen lung este că industria solicită prețuri minime garantate sau mecanisme de protecție a investițiilor, modele inspirate de politicile industriale americane sau asiatice, pe care Bruxellesul încă nu le are bine puse la punct, în paralel bazându-se pe Banca Europeană de Investiții și pe programul Global Gateway pentru colaborări cu Brazilia, Asia Centrală, Africa de Sud și Australia, însă, așa cum remarcă analiștii Reuters, multe dintre aceste parteneriate sunt încă doar „acorduri politice”, fără transpunere în investiții reale.

O analiză de la finele lunii noiembrie aduce în discuție rolul tot mai politic al băncilor centrale europene, în contextul în care Christine Lagarde, președinta BCE și Joachim Nagel, președintele Bundesbank, discută public despre apărare, despre reformarea procedurilor de decizie ale UE, despre vot majoritar și despre necesitatea unei capacități financiare comune pentru apărare.

Potrivit Bloomberg, Lagarde subliniază că politicile structurale ale statelor membre sunt astăzi „strâns legate de inflație”, justificând astfel intervenții în zone considerate anterior în afara mandatului, cu atât mai mult cu cât blocul comunitar a trebuit să gestioneze ca un tot unitar tensiunile economice cu China, presiunea geopolitică a războiului din Ucraina, scăderea influenței politice a partidelor tradiționale și amenințarea populismului. Acesta este și contextul mai larg în care, dacă BCE consideră că dependența economică de China este suficient de importantă pentru a intra în sfera politicii monetare, atunci statele membre fără capacități industriale proprii sunt expuse în mod direct la volatilității strategice a Beijingului și va fi nevoie de o intervenție măcar la nivel de strategie pentru a oferi ajutor.

China, Rusia și Taiwan influențează indirect și economia europeană

În paralel cu tensiunile comerciale, China își recalibrează relațiile diplomatice, săptămâna aceasta Kremlinul luând decizia de a permite intrarea fără viză a cetățenilor chinezi, ceea ce consolidează de fapt un parteneriat care s-a intensificat gradual după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. China a procedat la fel, introducând un regim unilateral de vize pentru cetățenii ruși. Contextul mai amplu și mai sumbru al acestor schimburi este dat însă de faptul că Beijingul „urmărește atent” modul în care administrația Trump încearcă să încheie un plan de pace pentru Ucraina, pentru a evalua cât de departe este dispus Washingtonul să meargă în relația cu Rusia și, implicit, în apărarea Taipeiului. Xi Jinping devine mai expresiv în revendicări, iar relansarea discursului despre „reunificarea necesară pentru renașterea națională” reia același discurs invaziv și colonizator pe care l-a repetat Putin în lunga perioadă de tatonare a Ucrainei, înainte și după demararea războiului.

De partea Taiwanului, președintele Lai Ching-te a anunțat alocarea a 40 de miliarde de dolari pentru apărare, direcționate către armament american, mai ales în materie de drone, sisteme mobile de lansare și întărirea armatei pentru un scenariu de conflict asimetric, totul în paralel cu o coordonare intensificată între aliații SUA din Asia, adică Japonia, Australia și Coreea de Sud. Analiștii politici sunt de părere că o criză în Taiwan ar genera cu atât mai mult un șoc instantaneu în lanțurile globale de aprovizionare, dat fiind că insula produce aproximativ 90% din cipurile avansate folosite în industria auto, IT, cloud, energie și telecom. Iar pentru o țară ca România, a cărei economie depinde masiv de importurile de tehnologie, un asemenea șoc ar fi resimțit imediat.

Aici stă și problema, în faptul că România este una dintre economiile cu expunerea structurală cea mai dificil de amortizat, din cauză că depinde foarte mult de importuri din China pentru componente utilizate în auto, IT, energie verde, electrocasnice, echipamente industriale, dar este integrată profund și în lanțurile de producție germane. Iar în absența unor capacități interne de producție sau procesare pentru minerale critice și având o capacitate redusă da a apela la alternative ușor de obținut, devine cu atât mai expusă la fluctuațiile prețurilor globale în sectorul tehnologic și energetic. În plus, țara noastră este dependentă și de investițiile europene în tranziția verde, care la rândul lor depind de materii prime controlate de China.

Practic, tensiunile tot mai mari dintre UE și China se traduc aproape direct în economia românească, iar orice întârziere în implementarea ResourceEU, precum și o escaladare rapidă a conflictului în Taiwan poate afecta nu doar costurile de producție, termenele de aprovizionare, dar și competitivitatea, și așa redusă, a exporturilor românești.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent