Copil din Ucraina Foto: X/@ZelenskyyUa
Un studiu publicat recent de Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale și think tank-ul Corisk dă la iveală o matematică îngrijorătoare: costul înarmării Ucrainei pentru a obține victoria, sau cel puțin pentru a pune țara vecină într-o poziție mai favorabilă victoriei, este estimat între 606 și 972 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani. În schimb, o victorie parțială a Rusiei ar forța Europa să cheltuiască între 1,4 și 1,8 trilioane de euro în același interval de timp, în special pentru securizarea flancului estic, devenit într-o astfel de situație brusc mult mai vulnerabil.
„Recentul plan de pace în 28 de puncte, propus de administrația Trump, ilustrează nevoia urgentă ca Europa să ia inițiativa și să își asume responsabilitatea pentru eforturile diplomatice de a pune capăt războiului ilegal al Rusiei”, arată autorii studiului.
Corespondentul de război și suporter al cauzei ucrainene Radu Hossu a comentat acest studiu, explicând faptul că Europa îl va ignora și va ocoli „la infinit” o decizie prin care să susțină Ucraina într-un mod care să ajute înfrângerea Rusiei.
Totodată, acesta mai spune faptul că nu crede că Europa face asta pentru că îi place Rusia, nici pe departe, ci pentru că este slabă.
„Europa a obosit uitându-se la televizor, pe Twitter și mergând liderii noștri la întâlniri cu Zelenski. Îi înțeleg sincer. Drumul din Polonia până la Kyiv cu trenul durează multe ore și poate deveni inconfortabil”, spune Radu Hossu.
apartamente de vanzare bucuresti 2 camere
Cât privește studiul citat, finanțarea ar fi destinată achiziționării a încă 8 milioane de drone, 95 de brigăzi și până la 2.500 de tancuri de luptă noi, printre alte echipamente. Raportul propune, de asemenea, ca finanțarea necesară să poată fi obținută prin confiscarea activelor rusești înghețate.
„Ce este important pentru mine citind acest studiu rămâne demonstrația că avem toate resursele necesare pentru ca alături de Ucraina să învingem Rusia pe câmpul de luptă, să oprim nebunia asta care are potențialul de a schimba istoria tuturor, dar mai ales a noastră, a est europenilor și, mai mult, a întregii lumi. Spun de întreaga lume, pentru că scenariul alternativ este redesenarea granițelor după o acțiune militară ilegală și neprovocată”, adaugă în continuare Radu Hossu.
Cu privire la studiul norvegian, pe de altă parte, cercetătorii au arătat faptul că administrația Trump „nu este la curent cu problemele reale aflate în joc” și au realizat studiul presupunând că Ucraina nu va primi aproape niciun sprijin din partea Statelor Unite.
Pe de altă parte, Radu Hossu nu are foarte mari speranțe de pus nici în liderii noștri, din păcate, pentru că, spune acesta, și noi ca societate vorbind generalist și liderii noștri sperăm la câteva lucruri ce ni s-au infirmat constant în ultimii 4 ani.
„Sperăm că societatea rusească va resimți costul războiului și va face ceva împotriva cleptocrației lui Putin. Vă spun că nu se va întâmpla. Sperăm că până la urmă se înțeleg rușii și ucrainenii, că și așa ‘sunt ei frați’ și până la urmă nu e treaba noastră. Din fericire, nu sunt frați, din păcate, este treaba noastră. Sperăm să putem băga capul în pământ și să ne prefacem că nu vedem, iar când îl scoatem să fie totul business as usual”, adaugă acesta.
În același timp, însă, Radu Hossu mai spune și faptul că aceste așteptări nerealiste ne vulnerabilizează ca societate.
„Aceste așteptări sunt alimentate inclusiv de narațiunile rusești amplificate în Europa de extremiști, idioți utili și agenți ai haosului, parte a războiului hibrid. Obiectivul acestor operațiuni de dezinformare este menit să adoarmă societățile europene, care astfel să adoarmă liderii și astfel Rusia să aibă de câștigat prin inacțiunea noastră”, spune de asemenea acesta.
Radu Hossu încheie pe un ton deloc optimist, explicând faptul că dacă Europa va lua decizia să cheltuie bani serioși pentru protejarea flancului estic, va fi doar după ce Ucraina va pierde, va fi sacrificată și doar în cazul în care Rusia face greșeala să atace direct și vizibil Europa.
Nu în ultimul rând, trebuie remarcat faptul că, printre pierderile pe care Europa va trebui să și le asume în cazul unui scenariu negativ și pe care studiul citat le totalizează la cei 1,4-1,8 trilioane de euro amintiți anterior, se numără 150-275 de miliarde de euro anual pentru circa 6-11 milioane de refugiați ucraineni suplimentari care vor rezulta ca urmare a pierderii războiului. Totodată, studiul citat mai vorbește și despre 256 de miliarde de euro ca urmare a înarmării „accelerate” a statelor baltice și a zonei nordice, dar și a suportului susținut pentru o Ucraină „împuținată”.
Pe de altă parte, mai arată raportul, în varianta optimistă, a unui succes ucrainean, Europa furnizează aproximativ 200 de miliarde de euro anual, caz în care Ucraina recapătă inițiativa pe front, Rusia acceptă negocierile și o parte dintre refugiați se întorc acasă. Iar cu referire la această ultimă sumă, de altfel, cea de 200 de miliarde de euro, studiul celor de la Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale și think tank-ul Corisk arată că suma ar reprezenta și compensația pentru „retragerea așteptată a suportului american pentru Ucraina”, un lucru pe care unul dintre fiii lui Donald Trump, Donald Trump Jr., l-a evocat de altfel de curând, explicând faptul că SUA nu vor mai fi „idiotul cu carnetul de cecuri”.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent