Tronsonul feroviar Varșovia–Lublin, sabotat/FOTO:X@MSWiA_GOV_PL
Europa a observat semne tot mai clare că Rusia pregătește posibile operațiuni de minare a podurilor și infrastructurii feroviare de pe întreg continentul, potrivit Financial Times.
Dacă în trecut atacurile de joasă intensitate atribuite Moscovei erau considerate incidente izolate, autoritățile europene le privesc astăzi cu mult mai mare gravitate. În iulie anul trecut, colete DHL au explodat în centre logistice din Marea Britanie, Polonia și Germania. Forța fiecărei deflagrații era suficientă pentru a doborî un avion cargo, dacă dispozitivul ar fi detunat la bord. Anchetele de securitate au stabilit că în spatele operațiunii se aflau agenți acționând la ordinele Rusiei, având la dispoziție aproximativ șase kilograme de explozibil.
Potrivit oficialilor citați de Financial Times, incidentul reprezenta doar o etapă într-un plan mai amplu, care viza ulterior atacarea unor zboruri către Statele Unite, cu potențiale consecințe devastatoare pentru aviația civilă – nivel de distrugere neatins de la atentatele asupra World Trade Center.
Oficialii occidentali afirmă că acesta este doar unul dintre numeroasele episoade în care campania coordonată și clandestină de sabotaj, atribuită Moscovei, a fost la un pas să provoace dezastre majore. Publicația britanică notează că Rusia a generat neliniște pe întreg continentul și reprezintă o amenințare crescândă pentru siguranța populației.
Acțiuni dejucateapartamente de vanzare bucuresti 2 camere
Serviciile de informații și forțele de poliție au dejucat tentative de deraiere a trenurilor aglomerate, incendiere a centrelor comerciale, manipulare a instalațiilor hidrotehnice și contaminare a rețelelor de apă potabilă. Iar acestea sunt doar cazurile făcute publice.
„Trebuie să ținem cont că nu înțelegem pe deplin tot ceea ce se întâmplă. Ceea ce ajunge la cunoștința publicului reprezintă doar vârful icebergului. Există multe aspecte pe care guvernele aleg să nu le dezvăluie”, explică Keir Giles, specialist în politica Rusiei la Chatham House.
Atacurile considerate anul trecut „minore” sunt astăzi privite ca semne ale unei amenințări mult mai serioase. Pentru state de frontieră precum Polonia, Rusia reprezintă deja un pericol pentru viața civilă comparabil cu terorismul islamist, considerat principalul risc intern în ultimele două decenii.
Pe fondul intensificării activităților agresive, analiștii din serviciile de informații europene se întreabă dacă este vorba despre o escaladare strategică, nu doar despre acțiuni oportuniste. Tot mai multe evaluări indică faptul că selecția țintelor, nivelul de risc acceptat și obiectivele urmărite de Rusia depășesc reacția punctuală la evoluțiile de pe frontul din Ucraina.
Unele date sugerează planificare pe termen lung. Deși mulți agenți ruși au fost expulzați din Europa în ultimii ani, serviciile de la Moscova încearcă să reintroducă în statele europene personal instruit, în paralel cu operațiuni de sabotaj desfășurate prin intermediari și grupări criminale.
Serviciile occidentale monitorizează tentativele Rusiei de a infiltra „agenți adormiți”
Un șef al unei importante agenții europene de informații afirmă că, recent, echipele sale au observat agenți ruși examinând poduri rutiere, probabil în vederea minării lor. Infrastructura feroviară din numeroase țări europene este de asemenea inspectată sistematic pentru identificarea punctelor vulnerabile. În plus, serviciile occidentale monitorizează tentativele Rusiei de a infiltra „agenți adormiți” cu înaltă pregătire.
O altă sursă oficială susține că ultimele evaluări ale acțiunilor de sabotaj ruse sunt analizate tot mai frecvent prin prisma Evaluării Comune a Amenințărilor NATO 2023, un document clasificat care circulă între ministerele apărării ale statelor membre. Conform acestei perspective, Rusia ar pregăti armata și economia pentru un potențial conflict deschis cu Europa până în anul 2029.
Tema rămâne însă complicată. Prin natura sa, campania de sabotaj dusă de Moscova este fragmentată, opacă și dificil de interpretat. Unele acțiuni, deși agresive, par neprofesioniste, ceea ce ar putea indica dinamica unei structuri autoritare descentralizate, în care oficialii concurează pentru a demonstra inițiativă, mai degrabă decât implementarea unei strategii unitare.
Totodată, autoritățile europene sunt prudente în a nu amplifica impactul psihologic al operațiunilor ruse. Teama publică, blocajul politic și consumul excesiv de resurse pentru investigații sunt, potrivit experților, obiective clare ale campaniei Kremlinului.
Cu toate acestea, tonul se schimbă. Săptămâna trecută, președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a declarat pentru Financial Times că Alianța ia în considerare măsuri mult mai ferme ca răspuns la violența clandestină a Rusiei, inclusiv lovituri preventive – un instrument de descurajare rar discutat public până acum.
„Test pentru Europa”
„Acesta este un test pentru Europa”, afirmă Keir Giles. „Capacitatea statelor vizate de a rezista atacurilor, de a identifica autorii și de a răspunde politic reprezintă o informație extrem de valoroasă pentru Rusia. Iar dacă reacția este slabă, dacă incidentele sunt clasificate vag drept ”război hibrid” fără consecințe reale, Moscova nu va avea niciun motiv să se oprească. Trebuie numit ceea ce este: un război împotriva Europei.”
Anterior, Politico relata că statele europene analizează opțiuni precum operațiuni cibernetice comune sau exerciții militare neanunțate, în contextul intensificării campaniei ruse de destabilizare a NATO. În ultimele luni, drone rusești au fost observate în Polonia și România, iar zboruri neidentificate au creat perturbări în aeroporturi și baze militare. Alte incidente includ bruiaj GPS, incursiuni ale aeronavelor și navelor militare ruse, precum și explozia unei linii feroviare din Polonia folosite pentru transportul ajutorului militar către Ucraina.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent