Victoria lui Ciprian Ciucu la
alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei, cu votul a doar 11,7%
dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, a readus în discuție problema
reprezentativității, dar și cea a scrutinului într-un singur tur.
Ciprian Ciucu după anunțarea rezultatelor. FOTO Inquam Photos / Codrin Unici
Prezența scăzută la urne nu
reprezintă o surpriză statistică, ci confirmarea unei tendințe descendente,
crede Gelu Duminică. Sociologul a prezentat datele istorice ale prezenței la
urne pentru București, iar cifrele arată o cronicizare a absenteismului. În
2025, prezența a fost de 32,71%. Comparativ, anii 2012 și 2024 au reprezentat
excepțiile fericite, nu regula, iar scăderea interesului este evidentă față de
anul 2004, când s-a câștigat din primul tur cu o prezență de peste 41%.
O situație similară cu cea de la
aceste alegeri s-a petrecut în București tot un scrutin parțial. În anul 2005,
după alegerea lui Traian Băsescu în funcția de șef al statului, alegerile
pentru Primăria Capitalei au înregistrat un record de absenteism. Prezența la
urne a fost de doar 24,8%. Atunci, Adriean Videanu a câștigat din primul tur,
cu 53% din voturi, ceea ce reprezenta 13% din totalul bucureștenilor cu drept
de vot.
Mai multe state impun votul
obligatoriu
În timp ce România mizează pe
voluntariatul civic – lucru firesc după anii de comunism – alte state combat apatia electorală prin
constrângere legală. Țări precum Belgia, Luxemburg, Grecia (deși cu o aplicare
mai relaxată a sancțiunilor) sau Cipru au inclus votul obligatoriu în
mecanismele lor democratice.
Un exemplu relevant este Australia,
unde participarea la vot reprezintă o datorie legală, iar absenteismul se
sancționează cu amendă. Acolo, prezența la urne depășește constant 90%, fapt
care elimină din start discuțiile despre reprezentativitate.
Cristian Preda: Distincția dintre
legalitate și reprezentativitate
Revenind la contextul autohton,
problema fundamentală ține de mecanismul electoral existent. Profesorul
Cristian Preda explică nuanța fină dintre a fi un primar legitim și a fi unul
reprezentativ. Din punct de vedere legal, mandatul lui Ciprian Ciucu este
inatacabil, chiar și în lipsa unui sistem coercitiv precum cel belgian sau
australian.
„Legitimitatea există pentru că nu e un prag
pentru a valida alegerile. În anii ’90 așa era și s-au repetat în ‘92
alegeri în primul tur, alegeri care în primul tur nu aduseseră jumătate plus
unu. Dar de atunci nu mai există condiția. Și atunci sigur că există
legitimitate. Reprezentativitatea e cea pe care o dă interesul publicului. Nu e
vinovat un candidat sau altul, pentru că concetățenii nu sunt
interesanți de subiectul cine le va lua decizii”, a explicat Cristian Preda pentru
„Adevărul”.
Dispariția turului doi afectează
reprezentativitatea primarului ales
Totuși, profesorul Preda identifică
sursa crizei de reprezentativitate în renunțarea la alegerea în două tururi, o
decizie politică luată în 2008 care a afectat profund calitatea dezbaterii
publice.
„Da, în sine, Turul doi obligă la
mai mult dialog și la un compromis pe care nu cetățenii și-l doresc, unul
rezonabil dacă e făcut în interesul general. Din păcate, din 2008 s-a făcut
această greșeală uriașă. Renunțarea la turul al doilea. Vedeți că tot în această perioadă s-a abandonat
instrumentul important într-o campanie electorală al confruntării proiectelor,
al punctelor de vedere, de teamă că, în fine, comparația să nu îl dezavantajeze
pe unul sau pe altul. Ăsta este un efect foarte nociv al intrării într-o logică
de majoritar într-un tur”,
a arătat Preda.
De altfel, chiar Ciprian Ciucu, după ieșirea de la urne, a promis că va milita pentru ca alegerile locale se se desfășoare în două tururi de scrutin.
„Ca primar general voi milita pentru două tururi, inclusiv în cadrul Coaliției și în cadrul PNL. Voi aduce toate argumentele posibile. De ce? E foarte important să avem primari cu legitimitate, să avem primari cu autoritate. Autoritatea vine din legimitate, în sensul că sunt proiecte care trebuie să fie implementate”, a argumentat Ciucu.
Paradoxul fragmentării și
frustrarea „majorității tăcute”
Mai mult, efectele acestui sistem
electoral s-au dovedit contrare teoriei politice. În loc să clarifice scena
politică, votul într-un singur tur a creat confuzie și divizare.
„În teorie, un asemenea mod de vot
favorizează apariția unei bipolarizări radicale sub forma a două partide, a
unui sistem bipartid. La noi nu e așa. De fapt, din 2008 încoace nu s-a ajuns
la un sistem în care să existe două tabere și sunt mai multe. Este chiar
efectul invers. E o fragmentare mai mare de când s-au făcut toate modificările
astea”, subliniază profesorul de științe politice.
Rezultatul direct al acestei
fragmentări este o stare generală de nemulțumire. Deși procedura democratică
s-a respectat, faptul că majoritatea covârșitoare a bucureștenilor nu l-a votat
pe câștigător generează tensiuni, consideră Cristian Preda.
„Și atunci e o mare frustrare în
societate, pentru că dacă nu ai majoritate și nimeni n-a câștigat o majoritate
la Primăria generală din 2008 încoace. Sigur că o majoritate a publicului este
frustrată pentru că sunt mai mulți cei care nu au votat convingător”, a adăugat profesorul.
În concluzie, Ciprian Ciucu își
începe mandatul sub spectrul acestei realități electorale. Victoria sa este
validă, dar sistemul care a produs-o lasă în urmă o populație care nu se simte
reprezentată.
„Asta e. Deci rezultatul de ieri
este meritoriu pentru domnul Ciucu și îl felicit. Dar el nu are o majoritate,
are cele mai multe voturi și, repet, din perspectivă legală democratică este în
regulă, dar frustrarea enormă pentru cei care nu au votat cu el. Chiar dacă
sunt diverse tabere, nu e vina lui”, a conchis Cristian Preda, profesor
de Științe Politice la Universitatea din București.