Plafonarea prețului la gazele naturale, prevăzută de OUG 6/2025, încetează la 31 martie 2026. După această dată, prețurile vor fi cele din contractele de furnizare, variabile în funcție de evoluția pieței. Cu toate acestea, încă de la finele anului 2025, discuțiile despre cum vor evolua prețurile la gaze din cauza ridicării acestor plafoane au început să capete efervescență în spațiul public, și-au găsit locul în proiecțiile de inflație, iar reprezentanții furnizorilor de energie au emis avertismente cu privire la posibile scumpiri după momentul 1 aprilie 2026.

În cadrul ultimei ediții a interviurilor Business Focus, pe Ziare.com, expertul în energie Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă, a explicat cine este cel mai mare câștigător, de fapt, atât al plafonării, cât și al liberalizării prețurilor la gaze și mai ales, cum ar trebui, măcar în ceasul al 12-lea, să se pregătească statul să gestioneze finele acestei perioade astfel încât costurile finale să nu fie suportate tot exclusiv de către consumatorul final.

”Am avut perioade în România când piața s-a liberalizat și când, din cauza unei proaste pregătiri a pieței și unei discrepanțe în ceea ce privește modul în care au acționat furnizorii și lipsa de acțiune a consumatorilor, ne-am confruntat cu creșteri importante, de zeci de procente, ale prețului, fără ca acestea să fie determinate efectiv de costurile care se găsesc în spatele facturii”, a explicat în cadrul interviului Dumitru Chisăliță.

Viitoarea liberalizare a pieței de gaze vine după un an 2025 care a oferit deja economiștilor un model recent de scumpiri bruște după ridicarea plafoanelor la energia electrică, în luna iulie. După vara 2025, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a argumentat în noiembrie că s-a subestimat în prealabil efectul eliminării plafoanelor de pe piața de energie electrică.

„Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației. (…) Ce s-a subestimat în vară? S-a subestimat, în primul rând, impactul măsurilor administrative, liberalizarea pieţei de energie electrică şi majorarea impozitelor indirecte din trimestrul 3, mai ales pe partea de electricitate, şi, de asemenea, un impact care e greu de măsurat al anticipaţiilor inflaţioniste şi care s-a conturat”, a spus guvernatorul BNR, pe 14 noiembrie.

apartamente de vanzare bucuresti 3 camere

„Acum, dincolo de aspectele tehnice și statistice în același timp, este într-adevăr interesant de ce în momentul de față avem această campanie în care diverse entități, inclusiv din zona administrativă, vin cu astfel de situații. Putem să mergem pe două construcții. O construcție este una de a sufla și în iaurt, de a fi foarte temători în ceea ce privește evoluția acestor prețuri și care ar putea să dea peste cap o stabilitate foarte, foarte fragilă care s-a instaurat, în sensul în care ne-am putea confrunta cu creșterea inflației, cu anumite dezechilibre la nivel macroeconomic. Și atunci există această posibilitate a prudenței, care are la bază și anumite statistici ale liberalizărilor anterioare să îi facă pe anumiți actori să vină cu astfel de propuneri de menținere a plafonării sau, mai mult, cu aceste avertizări în ceea ce privește o potențială creștere a prețului”, a explicat Chisăliță, referindu-se la proiecții precum cele trasate de BNR pentru a explica fluctuațiile inflaționiste din 2025.

Dumitru Chisăliță: „ținând seama de anumite cifre care se vehiculează în momentul de față, de departe statul este principalul câștigător al menținerii sau creșterii prețului”

De bună seamă, din partea furnizorilor, semnalele sunt acelea de „avertizare” a pieței că facturile românilor ar putea să se mărească. Amintim că, pe 3 decembrie, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurențiu Urluescu, a emis printr-un comunicat care a circulat în presă avertismentul că prețul gazelor naturale pentru populație ar putea crește cu minimum 5% începând din aprilie 2026, odată cu expirarea schemei de plafonare. „Noi, ca furnizori, pentru consumatorii casnici şi pentru termoficare, avem o achiziţie de la 120 de lei /MWh, la care se adaugă partea de înmagazinare, de aproximativ 30 de lei. Ne aşteptăm ca de la 1 aprilie 2026 să mergem la preţul pieţei, care e undeva la 170 lei /MWh”, a declarat Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER). „Aşa ne-am făcut noi socoteala, pe anii 2022, 2023, 2024, cam 80 de milliarde de lei. Numai din creşterea bazei de TVA, care e aplicată la o bază mai mare de calcul, din dividende, din supraimpozitarea producţiei şi a trading-ului şi din contribuţia la solidaritate, pentru anii 2022 şi 2023”, a adăugat acesta.

În cadrul interviului Business Focus, pentru Ziare.com, Dumitru Chisăliță a asemănat aceste avertismente cu principiul economic al „broaștei fierte”. „Există un principiu celebru în economie, se numește principiul broaște fierte, care constă în faptul că iei una bucată broască, o pui într-o oală cu apă și crești încet-încet temperatura câte un grad. Și la fiecare grad broasca se obișnuiește cu o temperatură un pic mai mare, un pic mai mare, un pic mai mare. Bineînțeles că la final sfârșește a muri fiind fiartă. Nu cred că putem merge prea departe cu acest experiment și în cazul pieței de gaze, dar este un element care demonstrează că la un moment dat orice ființă se obișnuiește cu un anumit tratament, care ajunge să i se pară normal.

De aceea această metodă care se poate folosi sau este folosită pentru a-i determina pe cei vizați să se obișnuiască cu ideea că sunt buni de plată că trebuie să plătească obligatoriu, că prețul trebuie să fie mai mare decât este în momentul de față și în același timp e foarte bine să existe și un vinovat pentru acest lucru. Cel mai bun vinovat este liberalizarea, pentru că nu ai cum să tragi la răspundere o liberalizare, nefiind o entitate și atunci cumva există o încadrare perfectă. În același timp, trebuie să urmărim banii, adică cine are cel mai mult de câștigat din această idee de a crea o persuasiune, pentru a avea prețuri mai mari decât prețurile corecte Și vedem că sunt doi importanți câștigători într-o altfel de schemă, statul și respectiv furnizorul. Dar dacă ne uităm la sumele care ar putea să fie încasate, ținând seama de anumite cifre care se vehiculează în momentul de față, de departe statul este principalul câștigător al menținerii sau creșterii prețului”, a explicat Chisăliță.

Acesta a amintit că ne aflăm înainte de a patra liberalizare a pieței de gaz și energie din ultimii patru ani și înainte de niciuna din celelalte trei care au avut loc până la momentul de față statul n-a făcut absolut nimic sau aproape nimic, a adăugat acesta. „A lăsat totul pe umerii consumatorilor, chiar dacă consumatorii nici acum nu sunt deloc pregătiți pentru o liberalizare a pieței la gaze naturale, o „lăsare” aparent dezinteresată, dar, din punctul meu de vedere, foarte interesantă, ținând seama de eventualele câștiguri care urmează să fie aduse suplimentar la bugetul de stat”, a mai explicat Chisăliță.

Cum ar putea statul să pregătească, la a patra liberalizare a pieței, trecerea la economia reală a prețurilor gazelor naturale

Potrivit acestuia, atât în ceea ce privește prețul energiei electrice, cât și prețul gazelor naturale, tendințele ar trebui să fie de scădere față de momentul actual astfel încât, în mod normal, inflația nu ar trebui să fie afectată de ceea ce se întâmplă pe piața energie. Cel puțin nu în anul 2026. Dar acest scenariu, spune expertul, trebuie să vină la pachet cu o pregătire corectă, asumată, cu intervenții hotărâte și ferme în concordanță cu legislația în vigoare în ceea ce privește piața de energie și gaze naturale. „E clar că în situația în care lucrurile nu vor fi echilibrate din zona dezechilibrului actual există, din păcate, posibilitatea creșterii prețului nu pe baze reale, nu pe trenduri, ci pe alte aspecte care pot ține de anumite oportunități sau de anumite speculații în piață. Doar că acest lucru, din punctul meu de vedere, dacă instituțiile statului doresc, pot să-l acopere”.

În primul rând, pentru a pregăti piața, spune Dumitru Chisăliță, autoritățile ar trebui să vrea să facă acest lucru. „În al doilea rând, avem foarte multe instituții care au în fișa postului această obligație. Piața ar trebui provocată să intre într-o concurență încă din luna decembrie. Fiecare furnizor care, la momentul de față vinde gaz natural consumatorului final, ar trebui obligat ca într-un interval de trei luni, să publice oferte și să contracteze toată cantitatea de gaze pe care consumatorii actuali o au în momentul de față. Concretizându-se aceste oferte, e clar că furnizorul trebuie să vină cu prețuri mai mici, de așa natură încât consumatorul să acceseze la acele oferte. În acel moment, o să apară concurența care va duce la stabilirea prețului corect.

În același timp, trebuie să înțelegem că și furnizorul, la rândul său, este între ciocan și nicovală, în sensul în care nu există oferte de achiziții de gaz natural pe piață, furnizorul nefiind decât un intermediar care cumpără gaze naturale, le împachetează, plătește tarifele de transport și distribuție, aplică diversele obligații pe care le stabilește statul și îl duce la client acasă. În momentul de față, de fapt, o ofertă, tot din cauza statului (…), care ține lucrurile amestecate. Deși avem o lege care spune clar că de la 1 aprilie piața se liberalizează, avem diverse poziții pro și contra de la diverse entități care spun că ba va fi, ba nu va fi, ceea ce blochează pe toată lumea, pentru că furnizorii, importatorii, distribuitorii stau și așteaptă, pentru că nu știu ce să facă. Din punctul meu de vedere, premierul ar trebui să iasă și să spună că avem o lege, care se va aplica. Punct. Fără loc de echivoc”, a mai explicat Dumitru Chisăliță.

Urmăriți interviul complet despre modul în care pot românii să înțeleagă viitoarea liberalizare a pieței de gaze naturale, pe Ziare.com:

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent