12 Decembrie 2025, 22:52
Redacţia PiataAuto.md
Centrele de date moderne sunt anunţate şi construite cu o viteză enormă, relativ stăvilită doar de disponibilitatea limitată a cipurilor ultra performante şi a energiei necesare alimentării lor. Inteligenţa artificială şi puterea imensă de procesare, necesară ei, a dictat nevoia unor centre de date uriaşe, cu parametri absolut uriaşi, care au nevoie de energie comparabilă cu unele ţări mai mici. Acum o lună analizam demersurile Nvidia şi a mai multor companii mari din energetică de a trece la arhitectură de 800V cu curent continuu pentru aceste centre de date, pentru a face faţă mai uşor provocărilor imense şi a determina pierderi mai mici în etapele actuale de transformări. Dar e la fel de adevărat că multe alte centre de date caută soluţii din cele mai diverse de a-şi asigura cantităţile uriaşe de energie. Unele, cu viziune pe termen lung şi susţinere financiară, îşi alocă şi viitoare reactoare nucleare. Dar altele recurg la tehnologii mai rapide, şi nu neapărat foarte benefice pentru mediu. Ei, bine, una din cele mai neaşteptate lansări în domeniul centrelor de date a avut loc acum din partea companiei Boom Aerospace, care e aproape de a lansa un avion supersonic în următorii ani. Iar acum aceeaşi companie a lansat o turbină pentru producţia de electricitate pentru centrele de date, despre care spune că e inspirată din motorul cu reacţie al avionului supersonic pe care-l dezvoltă.
Foto: Noua turbină pentru centrele de date
Avionul supersonic pe care cei de la Boom îl pregătesc are numele de Overture, iar noi am scris despre ingineria lui încă acum aproape trei ani, când elaborarea lui era la început. Menţionam atunci, însă, că Boom are o abordare foarte admirabilă şi atipică de a-şi proiecta propriul motor pentru acesta, pe care inginerii îl numea Symphony.
Foto: Avionul supersonic Boom Overture
Despre noul motor se spunea că a fost proiectat să poată funcţiona pe SAF, adică pe bază de combustibil aviatic sintetic, nu doar pe cel standard, produs în rafinării din surse fosile. Conform datelor din proiectul iniţial, motorul trebuia să dezvolte o forţă de 155,7 kN, iar avionul Overture trebuie să aibă 4 asemenea motoare, montate pe el, pentru a atinge o viteză de croazieră de 1,7 Mach sau circa 2.082 km/h, ceea ce e un pic mai puţin decât clasicul Concorde. Acelaşi motor va permite atingerea unei viteze mult mai mare deasupra oceanelor, iar autonomia de zbor a avionului era anunţată la 7.867 km, ceea ce ar permite zboruri transoceanice şi continentale.
În martie 2024 prototipul XB-1 al celor de Boom a efectuat cu succes şi primul zbor. Prototipul nu e unul supersonic, fiind construit la scară mai mică decât urmează a fi avionul, dar aceste etape de zbor sunt absolut necesare pentru validarea viabilităţii viitoare. De asemenea, prototipul era propulsat de alt motor temporar în acel zbor de test.
Foto: Prototipul XB-1
În februarie 2025 a avut loc şi primul zbor al prototipului Boom XB-1 cu atingerea barierei supersonice, demonstrând lipsa unei specifice de şoc, ăsta fiind unul din dezideratele în dezvoltare. Tot atunci, în februarie, se anunţa deja şi maturizarea propriului motor Overture, dar şi adunarea unui număr de 130 de comenzi pentru viitorul avion supersonic, ceea ce validează şi viabilitatea economică a acestui avion.
Acum, însă, inginerii de la Boom Aerospace au anunţat că au creat o turbină pentru producţia de electricitate pentru centrele de date, construcţia căreia e inspirată din motorul Overture. Ce este ea, de fapt, însă? O turbină cu gaze, în esenţă, similară turbinelor cunoscute de mulţi ani în lumea noastră, prezenta la centrale electrice care funcţionează cu gaz natural. Tot cu gaz natural va funcţiona şi turbina celor de la Boom, numită Supersonic.
Foto: Motorul Symphony, pentru avionul Overture, care a servit drept inspiraţie
Cei de la Boom spun că toată construcţia ei de bază e derivată din motorul cu reacţie, având pale construite din aceleaşi materiale şi aliaje aeronautice, iar asta ar face-o mai tolerantă la temperaturi înalte. Dacă alte turbine îşi pot reduce puterea la temperaturi ambientale mai mari din cauza dificultăţilor de răcire sau au nevoie de fluxul de apă externă pentru răcire activă constantă, turbina celor de la Boom nu are nevoie de circuit adiţional de apă şi poate funcţiona la puterea maximă chiar şi când afară sunt 43 grade Celsius.
Foto: Noua turbină de la Boom
Turbina e montată într-o construcţie de aminteşte un container şi are un generator ataşat de axul ei, cu ajutorul căruia produce 42 MW putere electrică. Această configuraţie compactă de container şi lipsa necesităţii de alte circuite conectată la ea o face foarte simplă de amplasat în apropierea centrelor de date, fără a fi nevoie de construcţia unor centrale foarte sofisticate clasice.
Doar că această construcţie are şi dezavantaje în randament. Turbinele cu gaz moderne captează de obicei şi căldură. În mare parte, se foloseşte o formulă prin care căldura de la două turbine e captată într-un circuit comun şi acea căldură propulsează o altă turbină cu abur, iar astfel randamentul termic de la arderea combustibilului ajunge la 60% sau chiar mai mult. În formula folosită de Boom, randamentul e de aproximativ 39%. Iar asta înseamnă o ineficienţă mare în cantităţi mult mai mari de gaz ars pentru a produce electricitate.
La 42 MW de putere electrică produsă şi un asemenea randament, ea trebuie să consume cam 107,7 MWh de gaz natural pe oră. Un metru cub de gaz are între 9,5 şi 10,5 kWh de energie, în funcţie de mai multe condiţii, putem lua drept reper mediu 10 kWh. Asta înseamnă că o asemenea turbină va consuma 10.770 metri cubi de gaz pe oră pentru a produce cei 42 MWh de electricitate. La preţul mic al gazului natural din SUA, costul acestui gaz e de circa 1.510 dolari. Costul tranzacţionat pe piaţă al 24 MWh de electricitate ar fi de 960 dolari, în timp ce consumatorii final ar plăti cam 3.120 dolari. Iar asta arată cât de ineficient şi scumpă e producţia de electricitate cu această turbină.
Pe an, ea va avea nevoie 94 milioane de metri cubi de gaz. Iar arderea acestei cantităţi de gaz va genera 178.860 tone de CO2 emis anual. Asta arată preţul nevăzut plătit pentru avansul rapid al inteligenţei artificiale.
Iar paradoxul e că noua turbină a fost comandată deja în 29 exemplare pentru centrele de date ale Crusoe, cu o putere cumulată de 1.218 MW sau aproape 1,22 GW. Iar asta înseamnă că toate cifrele de mai sus pot fi înmulţite cu 29 şi se vor consuma 2,73 miliarde de metri cubi de gaz anual, cu emisii de 5,19 milioane de tone de CO2 anual. Şi asta în timp ce noi, în lumea auto, suntem îndemnaţi să trecem la maşini electrice, pentru a evita cantităţi mult mai mici de emisii anuale. De fapt, emisiile acestor 29 de turbine pentru un singur de date echivalează cu emisiile anuale ale circa 3,3-3,4 milioane de automobile europene! Putem vedea elocvent, deci, impactul prin comparaţie.
2
11,525
ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT