Ursula von der Leyen și Donald Trump FOTO Hepta
Relația dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană s-a deteriorat semnificatv de când Donald Trump a câștigat al doilea mandat la Casa Albă. De la războiul comercial privind tarifele pe importuri, câștigat într-un final de SUA, la negocierile de pace pentru Ucraina, în dauna Kievului, toate acestea au contribuit la o ruptură între cele două părți care ar putea fi ireversibilă.
Mai mult, acțiunile SUA merg mai departe de reticența față de UE și se îndreaptă direct spre divizarea blocului comunitar. Administrația Trump își exercită influența în țările conduse de conservatori pentru a „rupe” Uniunea Europeană. O arată un document recent care vizează o variantă nepublicată a strategiei de securitate a SUA, unde se vorbește despre „scoaterea” unor state precum Italia, Ungaria, Polonia și Austria din Uniunea Europeană și includerea lor într-o sferă de influență americană.
„Divorțul” este și mai evident prin prisma valorilor pe care pretinde că le imprimă Uniunea Europeană și cele insuflate de Administrația Trump și MAGA. Politica anti-imigrație, atitudinea de hegemon în Sudul Global și abordarea păcii din Ucraina în favoarea Moscovei fac, în teorie, imposibilă o reconciliere între SUA și UE. De altfel, Trump a formulat critici puternice împotriva valorilor pro-imigranți ale UE și împotriva politicilor de mediu.
Pacea din Ucraina pare să fie însă ultima lovitură dată relației transatlantice, o ecuație în care președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pare să prefere mai degrabă termenii de pace ai statelor europene decât pacea plină de compromisuri impusă de Trump.
Totodată, la nivel militar, SUA arată că nu mai este dispusă să asigure securitatea statelor NATO, iar statele vest-europene par să se orienteze către o autonomie militară, de teama unui eventual conflict cu Rusia.
apartamente de vanzare bucuresti 2 camere
Politologul George Jiglău este de părere că ruptura a fost deja făcută între SUA și Uniunea Europeană și că, în fond, relația dintre cele doi actori globali nu a fost una grozavă.
„Eu cred că divorțul este deja acolo și trebuie să ne obișnuim cu ideea că nici în viitor lucrurile nu vor mai arăta nici ca până la primul mandat Trump. Sigur că este și o discuție de fond, dacă vreodată a existat un angajament reciproc între SUA și UE atât de sincer. Se poate spune că a fost o oarece abordare tranzacțională de ambele părți.” afirmă politologul într-o intervenție pentru Ziare.com.
Acesta spune că Donald Trump și cei din jurul său se comportă de parcă „vor fi toată viața ța putere”.
„Cam asta este abordarea. Strică tot ce s-a făcut în istorie și pun ei pe alte baze care vor avea valabilitate încă 50 de ani de acum înainte. Evident că e o perspectivă a actualei administrații, care se poate schimba. Pe de altă parte, trumpismul o să existe și după ce n-o să mai fie Trump. Deci cred că semnalele sunt cu bătaie mai lungă și trebuie atribuie unor schimbări mai adânci în societatea americană, care o să persiste.”
George Jiglău spune că trebuie să conștientizăm, deși târziu, că situația nu mai va mai fi la fel. „Nimic nu este permanent și nu poate fi luat de-a gata pentru totdeauna.”
Despre strategia Statelor Unite, dezvăluită zilele acestea, de a colabora cu patru statele europene, Italia, Polonia, Ungaria și Austria pentru a le depărta și eventual „scoate” din Uniunea Europeană, George Jiglău consideră că este o abordare naivă a Casei Albe.
„Treaba asta cu cele patru state mi se pare forțată. O iau ca pe un ideal la nivelul administrației, le-ar plăcea să creeze niște disensiuni la nivelul UE, pe principiul divide și cucerește să-și găsească niște aliați care să se raporteze la interesele Americii. Nu întâmplător este vizat flancul acesta extern oarecum, Ungaria, Polonia, Austria și Italia. Caută trumpiști. Mi se pare foarte naivă toată abordarea, dar e ușor de plasat în toată narativa din capul lui Trump.”, mai spune el.
Politologul spune că raportarea la UE ține și de avantaje financiare care vin la pachet cu apartenența la acest bloc comunitar, pe care nici măcar Viktor Orban nu ar vrea să le piardă. „Nu cred că se va întâmpla nimic nuclear, ca urmare a acțiunilor SUA.”
„Merită o discuție despre ce facem de acum înainte, astfel încât, indiferent ce mai fac americanii și rușii, să ne mai țină și peste 20 de ani. Eu cred că ruptura este deja acolo, nu ar mai trebui să discutăm la viitor despre ea.”, afirmă Jiglău.
Lectorul Universității Babeș-Bolyai nu știe dacă stiuația dintre SUA și UE se mai poate remedia. „Când a fost relația asta atât de bună încât să se remedieze? Noi vorbim de perioada Războiului Rece în raport cu vestul Europei, despre Planul Marshall, un soi de loialitate europeană față de America și un angajament al lor prin care să ne ajute. După care, anii 90’ au fost un pic complicați din punct de vedere ideologic. Practic au fost anii 2000-2010 când toată lumea a fost pe aceeași linie, până la Brexit, după care a apărut Orban, a câștigat Trump primul mandat. Niciodată nu a fost o super-relație despre care să poți să spui că a fost o situație ideală care să persiste la nesfârșit.”, adaugă el.
Un alt aspect important care ar putea împiedica revenirea la o relație ideală este faptul că nu se discuta despre dimensiunea culturală, despre progresism sau curentul ‘woke’ până acum câțiva ani, spune politologul, iar acum acest aspect este clar în prim-plan, dincolo de discuțiile economice. „Și aici Europa trebuie să se redefinească un pic și nu știu în ce măsură toate statele europene din vest vor fi dispuse să devieze de la principiile asumate pentru a-i fi pe plac lui Trump și celor din jurul lui.”
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent