Serviciile
de intelligence daneze susțin că SUA ar reprezenta o amenințare la
securitatea Danemarcei și a Uniunii Europene, iar ideea capătă tot
mai multă susținere în Europa. Într-o analiză pentru „Adevărul”, expertul în securitate Hari Bucur
Marcu contrazice teoria danezilor și vorbește despre un paradox: Europa e tot mai antiamericană,
dar în același timp reproșează Americii că nu o mai apară
gratis și refuză să-i plătească facturile.
Donald Trump și liderii europeni au multe diferențe de opinie. FOTO: Profimedia
Relația
Europei cu Statele Unite ale Americii este tot mai mult pusă la
încercare. Diferențele ideologice și discursul administrației Trump, coroborat cu o anumită ipocrizie a
Europei, obișnuită de zeci de ani ca facturile securității sale
să fie plătite de Washington au afectat relațiile transatlantice
mai cu seamă în ultimul an. Ca într-o veritabilă partidă de
tenis cu Atlanticul pe post de fileu invizibil, cele două părți se
acuză reciproc, în timp ce Moscova și Beijing jubilează și le
cântă prohodul.
Europa, tot mai antiamericană
Pe măsură ce antiamercanismul european,
binecunoscut încă din perioada gaullistă a Franței, începe să
iasă tot mai mult la iveală, Bruxelles-ul tinde să joace pe această carte. Dovadă și politica președintelui francez
Emmanuel Macron, care a precedat reacțiile Europei de azi și care a
promovat intens, dar fără foarte mult succes conceptul de autonomie
strategică europeană, dar nu numai atât. Liderul de la Palatul
Élysée a vorbit cu ani înainte despre decesul NATO și a insistat
pe ideea unei armate europene care să apere vechiul continent
inclusiv de Statele Unite ale Americii.
Privite cu rezerve la
început, ideile sale au câștigat tot mai mulți adepți în
Europa, mai cu seamă în ultimul an. Totul într-o perioadă în
care Europa se simte amenințată de administrația Trump și acuză
America de joc dublu, atât în negocierile cu Rusia, cât și în
relațiile cu Uniunea Europeană.
Dovadă
și faptul că aproape jumătate dintre europeni îl consideră pe
Donald Trump un dușman, așa cum arată un sondaj realizat în nouă
state membre ale Uniunii Europene și publicat de revista franceză
Le Grand Continent. Concret, 48% dintre europeni îl consideră un
dușman pe Donald Trump.
Cele
nouă țări incluse în studiu au fost Franţa, Germania, Italia,
Spania, Polonia, Portugalia, Croaţia, Belgia şi Ţările de Jos.
În
același timp, administrația de la Washington este văzută de
marile cancelarii europene ca un accident al istorie și ca un
element retrograd susținător al partidelor aflate în dizgrația
Bruxelles-ului, cele așa-zis suveraniste. Nu în ultimul rând,
America este privită și ca o amenințare la ideea unei Europe federale.
Totuși, ca un paradox care nu le-a scăpat unora, Europa pretinde în
continuare ca Statele Unite ale Americii să-i asigure securitatea și
să o apere de o Rusie care aparent e blocată în Ucraina.
Hari Bucur Marcu contrazice teoria danezilor
Expertul
în securitate Hari Bucur Marcu vorbește, într-o analiză pentru
„Adevărul”, despre o stare de confuzie în care s-ar afla
Uniunea Europeană și susține că ideologia de stânga care conduce
în general vechiul continent ar fi ostilă Washingtonului. De aici
și acest antiamericanism, observat de-a lungul timpului nu doar în
Danemarca, ci pe aproape întreg teritoriul european.
„Este
exagerat și cumva anormal ceea ce susține Danemarca, dar și alți
europeni care văd în SUA o amenințare. America nu e o amenințare
la adresa Europei. E o problemă de ideologie a unei Europe de
stânga, dar nu doar atât. Statele Unite ale Americii își doresc
să învețe Europa să-și poarte singură de grijă și nu vor să
mai plătească singure factura europenilor. De aici și reacția
Europei, care e uneori mai rău ca un cerșetor care își înjură
binefăcătorul, atunci când acesta nu vrea să-i mai facă
favoruri. Atâta tot că americanii nu au abandonat Europa, ci vor să
o învețe să se descurce singură și vor să scoată afară din
Europa interesele Chinei. Pentru că China s-a instalat tot mai
serios în Europa, a prins rădăcini, iar SUA nu-i pot permite
Beijingului să domine lumea”, spune Hari Bucur Marcu.
Hari Bucur Marcu. FOTO: Adevărul
În
același timp, Danemarca, țară în care premierul socialist Mette
Frederiksen, liderul Partidului Social Democrat, conduce o coaliție
de centru-stânga care era atașată profund de fosta administrație
americană de stânga, dar ar fi ostilă republicanilor, spune Hari
Bucur Marcu.
„Americanii
vor să apere Danemarca și Europa de Rusia și de China, dar mai
presus de orice vor să-i învețe pe europeni să se apere singuri.
Acum, Danemarca reacționează precum țările comuniste. În
realitate, americanii vor o Europa puternică, dar independentă și
capabilă să stea pe propriile picioare, fără să se teamă de
Rusia sau de China. Iar europenii nu sunt pregătiți pentru asta.
Pentru că e un paradox aici. Și în asemenea condiții, tu Uniunea
Europeană să ai o populație de 450 de milioane, spre 500 de
milioane, de 4 ori mai mare decât Rusia, să ai un produs intern de
20 de ori mai mare decât Rusia, dar să te temi de Rusia… Nu poate
fi ceva serios. Doar că europenii, începând cu germanii, s-au
obișnuit să fie dependenți de gazele Rusiei”, adaugă expertul.
Europa,
mai spune Hari Bucur Marcu, nu poate renunța complet la trecut și
nici la globalismul promovat de America lui Barack Obama.
„Aici
sunt două aspecte, două modele de globalizare. Unul este al pieței
globale, în care piața înseamnă automat capitalistă. Că altfel
nu e piață. Deci este modelul pieței globale în care toți
competitorii trebuie să respecte o anumită etică și să intre
într-o competiție reală. Și în general, în capitalism,
schimburile trebuie să fie făcute în așa fel ca toți
participanții să aibă de câștigat. Și mai este al doilea model
internațional sau internaționalist cel al comuniștilor. Pornind de
la lozinca «proletari din toate țările, uniți-vă!» și ajungem
la modelul pe care l-a practicat Uniunea Sovietică. În care sunt
dependenți unii de alții în funcție de ideologie. În momentul în
care vedem că un stat își face politica internațională pe bază
de ideologie, înseamnă că aduc modelul comunist, modelul socialist
sau neomarxist. Și acesta e și cazul Danemarcei”, subliniază
expertul.
Leaderhip-ul precar al UE i-a adus un veritabil declin economic
Hari
Bucur Marcu amintește declinul
accentuat al Uniunii Europene, care contează tot mai puțin
în plan politic, iar în plan economic se află într-un
adevărat picaj. În opinia sa, vina o poartă leadership-ul
slab al Europei, incluzând aici și Marea Britanie, și politicile
economice greșite de stânga, anticapitaliste, așa cum este cazul
politicilor de mediu.
„Europa
ar trebui să redevină ceea ce a fost acum 20 de ani, când circa
25% din PIB-ul internațional se realiza în Uniunea Europeană.
Acum, doar undeva la 14%, iar UE nu mai e competitivă economic, iar
în plan politic contează tot mai puțin. În momentul în care
Europa se va trezi și va dori cu adevărat să redevină
competitivă, va avea nevoie de prețuri la energie care să-i
permită asta. Acum, în Uniunea Europeană energia costă în unele
cazuri și de cinci ori mai mult ca în America. Că sunt fel de fel
de taxe și condiții, politici greșite ca cele de mediu care ucid
economia. Iar când UE se va trezi, va avea nevoie de America și de
sprijinul americanilor. Deocamdată, însă, leadership-ul european e
de tot râsul. Râde lumea de UE și curând nimeni nu o să mai bage
în seamă cu așa leadership. Și nici Marea Britanie nu stă mai
bine. Ăștia sunt europeni, cu tot cu Starmer, cu tot cu Macron. Iar
de alți lideri europeni ce să mai spui? Sau de ăștia ai
danezilor, care-s cu totul 5-6 milioane de oameni? Cine să-i ia în
serios?”, punctează Hari Bucur Marcu.
Probleme și mai mari pentru România
În
ce privește România, situația ar fi și mai gravă, consideră
Hari Bucur Marcu. Beneficiar al securității asigurate de americani, România devine din ce în ce mai antiamericană. Asta în timp ce în România există un haos generalizat, iar
leadership-ul este inexistent. Pe acest fond, spune expertul, rușii
nici nu mai au motive să ne atace sau să încerce să ne facă
vreun rău.
„Într-o
Uniune Europeană care e dependentă de gazele Rusiei și de
industria Chinei, dar și de securitatea asigurată de SUA, România
și-a pierdut orice idei de politică externă. Cumva e ca în bancul cu cerșetorul căruia nu-i mai dai banii tăi. Ați văzut vreodată
cum reacționează un cerșetor când cineva îi zici «dom’le, în
loc să-ți dau degeaba un leu, mătură-mi și mie în fața curții
și îți dau 10 lei.» Iar cerșetorul nu numai că nu vrea, dar îl
și înjură. Așa fac și europenii cu americanii. Iar România…
Păi nici nu trebuie să vină rușii peste noi. De ce să vină
rușii să ne facă ceva când noi ne facem singuri mai mult rău? Ne
ratăm toate țintele de deficit și inflație, nu suntem capabili
nici să luăm banii europeni, noi numai ne furăm între noi și nu
suntem capabili să avem o politică externă proprie”, încheie
Hari Bucur Marcu.
Cine este Hari Bucur Marcu
Expert în securitate recunoscut la nivel internațional, Hari Bucur Marcu a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF), consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României. În același timp, Hari Bucur Marcu este considerat unul dintre experții care și-au adus contribuția la integrarea României în NATO. Cu relații excelente peste Ocean, el avut o contribuție importantă la succesul României, care a intrat oficial în NATO în anul 2004.
De la trecerea în rezervă în primăvara anului 2003, Hari Bucur-Marcu și-a consolidat reputația de expert internațional în problemele edificării instituțiilor de apărare, politicilor de apărare și alianțelor militare, în special NATO, precum și reformei sectorului de securitate.
El este autorul cărții Essentials of Defence Institution Building, apărută la Viena în engleză și tradusă și în franceză, precum și primul editor al volumului Defence Management – An Introduction, apărut la Geneva, în engleză și tradus în armeană, franceză, georgiană, rusă, spaniolă, turcă și ucraineană. El este, de asemenea, autorul mai multor capitole în cărți și articole care abordează teme de planificare financiară, politicile publice de informare, instruire pentru politicile de apărare, transparența privind apărarea, instituționalizarea evaluării riscurilor de securitate și altele asemenea. El a publicat un kit de auto-evaluare pentru instituționalizarea apărării, la Geneva, în engleză și tradus în rusă și ucraineană.
A organizat cursuri și seminarii și a contribuit la conferințe, seminarii și ateliere de lucru în Armenia, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croația, Georgia, Germania, Republica Moldova, România, Slovacia, Elveția, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite ale Americii. A făcut parte din echipe de experți internaționali care au vizitat Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova și Ucraina și a consiliat armatele acestor state, inclusiv pe cea ucraineană.