Ziua de 18
decembrie marchează evenimente istorice semnificative, de la bătălii și nașteri
ale unor personalități, până la momente decisive ale secolului XX, inclusiv
ultima vizită a lui Nicolae Ceaușescu în străinătate, în timp ce la Timișoara românii
care se ridicaseră împotriva lui erau împuşcaţi pe străzi.
Nicolae Ceauşescu. FOTO: „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 1/1974
218 î.Hr.: Hannibal
a spulberat armata Republicii Romane, în bătălia de la Trebia
Născut în nordul
Africii în secolul al III-lea î.Hr., Hannibal Barca a fost unul dintre cei mai
străluciți comandanți militari din istorie și un adversar de temut al Romei. În
timpul celui de-al Doilea Război Punic, generalul cartaginez a condus o armată
de aproximativ 100.000 de oameni, inclusiv elefanți de război, din Iberia până
în Italia, traversând Alpii într-un marș ce a devenit legendar.
Hannibal, unul dintre cei mai străluciţi strategi militari. FOTO: captură video/arhivă
Traversarea Alpilor
a fost extrem de dificilă: armata s-a confruntat cu ninsori, furtuni și atacuri
ale triburilor locale, care rostogoleau stânci pe drum. După mai mult de cinci
luni și pierderi uriașe, Hannibal a ajuns în Italia cu aproximativ 20.000 de
infanteriști, 6.000 de cavaleri și 37 de elefanți. În Italia, a purtat trei
mari bătălii împotriva romanilor, câștigând faima de strateg desăvârșit și
menținând controlul asupra unor regiuni timp de 15 ani.
„Nicicând n-a fost
pe lume un om mai bine înzestrat cu însuşiri atât de felurite… În luptă pornea
cel dintâi şi ieşea din încăierare cel din urmă. Mulți l-au văzut odihnindu-se
pe pământul gol, acoperit numai cu o mantie soldățească, în mijlocul străjerilor
la posturile de veghe”, îl caracteriza istoricul roman Titus Liviu.
Hannibal a fost
înfrânt și s-a retras în exil, alegând să-și încheie viața prin otrăvire în
anul 183 î.Hr., pentru a evita capturarea de către romani.
1833: Imnul
național al Imperiului Rus, interpretat pentru prima dată
Pe 18 decembrie
1833, a fost interpretat pentru prima dată imnul „Doamne, apără-l pe țar”, care
a devenit simbolul Imperiului Rus până la Revoluțiile din 1917.
Textul, scris de
poetul Vasili Andreevici Jukovski, exprima loialitatea față de monarh și
unitatea statului în fața provocărilor politice și militare ale vremii. Acesta
a fost folosit în diverse ceremonii oficiale și evenimente naționale, devenind
un element definitoriu al culturii politice rusești.
1863: S-a născut
arhiducele Franz Ferdinand al Austriei
Franz Ferdinand a
fost moștenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar și figura centrală a
evenimentelor care au declanșat Primul Război Mondial.
Asasinarea lui Franz Ferdinand a dus la izbucnirea Primului Război Mondiale. FOTO: arhivă
Născut la 18
decembrie 1863, Franz Ferdinand a urmat o educație militară și diplomatică
riguroasă, pregătindu-se pentru conducerea unui imperiu plin de tensiuni etnice
și politice.
Asasinarea sa, la
Sarajevo, pe 28 iunie 1914, de Gavrilo Princip, membru al organizației
naționaliste Mâna Neagră, a fost scânteia care a declanșat Primul Război
Mondial.
Gavrilo Princip, minor
conform legilor vremii, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare și a murit
în 1918, înainte de finalizarea conflictului.
1878: S-a născut
dictatorul rus Iosif Vissarionovici Stalin
Iosif
Vissarionovici Stalin s-a născut în orașul Gori, Georgia, și a devenit liderul
Uniunii Sovietice, conducând cu o mână de fier timp de decenii.
Stalin, în 1937. FOTO: Wikimedia Commons
Sub regimul său,
milioane de oameni au fost supuși represiunii politice, deportărilor și
foametei provocate de colectivizare.
Stalin a murit la 5
martie 1953, după ce a fost lăsat fără îngrijiri medicale timp de 14 ore, iar
circumstanțele morții sale au subliniat caracterul autoritar și izolarea
liderului sovietic.
1878: Întemeierea
statului Qatar
Pe 18 decembrie
1878, prințul Jassim bin Mohammed Al Thani a reușit să unească triburile din
peninsula Qatar, stabilind primele structuri de stat moderne.
Această unificare a fost posibilă prin
negocieri și lupte împotriva influențelor externe, inclusiv britanice, și a pus
bazele unei entități statale stabile care există și astăzi.
1918: Unirea
Bucovinei cu România
La 18 decembrie
1918, regele Ferdinand I și ministrul de externe Ion I.C. Brătianu au semnat
Decretul-Lege nr. 3744, consfințind unirea Bucovinei cu România. Documentul
făcea trimitere la decizia unanimă a Congresului General al Bucovinei de la
Cernăuți și stipula: „Bucovina, în
cuprinsul granițelor sale istorice, este și rămâne deapururea unită cu Regatul
României”.
Această unire a
fost un pas major în consolidarea României Mari, după finalul Primului Război
Mondial și destrămarea Imperiului Austro-Ungar.
1925: S-a născut
compozitorul Vasile Veselovski
Vasile Veselovski a
fost un compozitor de muzică ușoară remarcabil, autor al unor șlagăre precum
„Strada Speranței”, „Fluierând pe stradă” și „Merit eu”.
A colaborat strâns
cu Mihai Maximilian și alți textieri, realizând peste 200 de cântece și peste
50 de spectacole de revistă. A lucrat cu peste 130 de soliști, printre care
Doina Badea, Corina Chiriac și Aurelian Andreescu, influențând profund muzica
ușoară românească și cultura populară a secolului XX.
1946: S-a născut
regizorul Steven Spielberg
Steven Spielberg,
născut pe 18 decembrie 1946, este unul dintre cei mai cunoscuți regizori și
producători de film ai lumii. Filmele sale, precum „E.T. Extraterestrul”,
„Jurassic Park” și „Fălci”, au redefinit cinematografia modernă, combinând
succesul comercial cu recunoașterea critică.
Steven Spielberg, unul dintre cei mai cunoscuţi regizori americani. FOTO: Shutterstock
Spielberg a
câștigat trei premii Oscar și este considerat un pionier în domeniul efectelor
speciale și al poveștilor cinematografice captivante.
1963: S-a născut
actorul american Brad Pitt
Actorul și
producătorul american Brad Pitt a devenit unul dintre cei mai influenți și
apreciați actori de la Hollywood.
Brad Pitt nu este doar actor, ci şi activist. FOTO: Shutterstock
Născut pe 18
decembrie 1963, Brad Pitt a câștigat numeroase premii, inclusiv două Oscaruri,
și este recunoscut pentru roluri din filmele „Interviu cu un vampir”, „Seven”
și „A fost odată la… Hollywood”.
Pe lângă cariera sa
cinematografică, este activ în numeroase proiecte de caritate.
1989: Ultima vizită
a lui Nicolae Ceaușescu în străinătate
Era 18 decembrie
1989 când Nicolae Ceaușescu a decolat spre Teheran, însoțit de o suită
impresionantă de oficiali și ofițeri de securitate, pentru a participa la o „vizită
de prietenie” la invitația președintelui iranian Ali Akbar Hashemi Rafsanjani.
Nicolae Ceauşescu. FOTO: „Fototeca online a comunismului românesc”
Pentru Iran, totul
părea o deplasare protocolară, însă, în realitate, situaţia din România era una
explozivă. La Timișoara, mii de oameni ieşiseră deja în stradă protestând
împotriva regimului comunist, pe 17 decembrie armata primind ordin să tragă în
manifestaţi, astfel că ziua se încheiase cu 66 de morți, aproape 200 de răniți.
Timişoara, 1989. FOTO: Constantin Duma
Cu toate acestea,
Nicolae Ceauşescu a plecat spre Teheran.
Potrivit
documentelor din arhiva vremii (ziarul „Scânteia”) dictatorul a fost însoțit de
secretarul său personal Hârjeu, fostul ministru de externe Stoian, consilierul
pentru presă Mitea, aghiotanții Bălaşa și Tălpeanu, precum și de generalii
Neagoe și Rus.
În avion,
securitatea a fost asigurată de cpt. Rus, mr. Apostol, lt.-col. Simionescu,
cpt. Tudor și cpt. Tănase, în timp ce în capitala Iranului col. Bucuci și cpt.
Ivan pregăteau terenul pentru vizita oficială.
Totul era parte a
operațiunii codificate „Orient-89”, care implica 37 de generali și colonei din
Direcțiile și unitățile speciale ale DSS și MI.
Pe tot parcursul
șederii în Iran, Nicolae Ceaușescu a rămas „conectat” la situația internă
printr-o stație telefonică adusă special din România, primind rapoarte despre
evoluția protestelor și planurile de intervenție.
Deși revolta de la
Timișoara escalada, dictatorul părea aparent calm, convins că autoritățile de
acasă, în special Elena Ceaușescu și membrii CPEx-ului, puteau menține situaţia
sub control, cu ajutorul Securităţii şi al forţelor de ordine.
Elena Ceaușescu a ordonat să se tragă în protestanţi. FOTO: Profimedia
Potrivit aceloraşi
surse, scopul vizitei lui Nicolae Ceaușescu în Iran era analizarea unor perspectivele
economice și politice ale colaborării bilaterale. Documentele Securității arată
că dictatorul spera să relanseze vechi proiecte de petrol pentru PetroMidia,
Canalul Dunăre-Marea Neagră și chiar înființarea unei bănci româno-iraniene.
Obiectivele și
ipoteza unui „Plan B”
Arhivele relevă că
vizita nu era doar protocolară, pentru că planul „Orient-89” includea, pe lângă
întârirea relaţiilor cu Iranul, şi măsuri de monitorizare a ziariștilor,
studenților, doctoranzilor și turiștilor străini.
Au existat, de
asemenea, speculații privind intențiile secrete ale lui Ceaușescu, care ar fi
putut folosi Iranul ca un eventual „Plan B” în cazul în care situația din
România ar fi scăpat de sub control, însă anchetele ulterioare și documentele din
Arhiva fostei Securităţi nu au putut confirma aceste presupuneri.
Pe 20 decembrie,
Nicolae Ceaușescu s-a întors în România din ultima sa vizită în străinătate şi
a descoperit o realitate pe care nu şi-o putuse închipui niciodată: revolta din
Timişoara cuprinsese întreaga ţară, ceea ce a dus la căderea regimului său
dictatorial.
1993: A murit
actorul Gheorghe Cozorici
Gheorghe Cozorici,
născut în 1933 la Arbore, județul Suceava, a fost un actor emblematic al
teatrului și cinematografiei românești.
Gheorghe Cozorici, rolul Ştefan cel Mare. Foto: arhivă
A absolvit
Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică și a avut roluri memorabile pe
scena Teatrului Național din Craiova și în filme precum „Pădurea spânzuraților”
și „Aurel Vlaicu”. Cariera sa a îmbogățit cultura română, fiind apreciat pentru
vocea sa gravă și prezența scenică impunătoare.
2010: A murit
actrița Rodica Tapalagă
Rodica Tapalagă,
sora actorului Ștefan Tapalagă, a fost actriță a Teatrului Național din Craiova
și a Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra”.
Născută în 1939, a
debutat pe marele ecran în 1958 și a avut o carieră bogată în teatru, fiind
apreciată pentru talentul și profesionalismul său.
A fost căsătorită
cu scenograful Ion Popescu-Udriște.