BREAKING Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de rectificare bugetară. Noua țintă de deficit: 8,4% din PIB / Veniturile cresc cu 3,2 miliarde lei, dar cheltuielile se majorează cu 27,8 miliarde lei / Cine pierde bani și cine primește

Ministerul Finanțelor a publicat luni seară proiectul privind prima rectificare bugetară din acest an. Principala modificare o reprezintă o nouă țintă de deficit bugetar, care crește la 8,4% din Produsul Intern Brut.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
– articolul continuă mai jos –

Noua țintă de deficit este de 8,4% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru anul 2025, redus de la deficitul de 9,3% din PIB din 2024, dar în creștere cu 1,36 puncte procentuale față de programul inițial aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2025.

Modificări pe venituri și cheltuieli

Veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3,23 miliarde lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 27,81 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat crește cu 24,579 miliarde lei.

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Veniturile bugetului de stat pe anul 2025, se diminuează per sold cu suma de 1.812,7 milioane lei.

Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

• Impozit pe profit: -1.414,6 milioane lei, influență dată de evoluția încasărilor comparativ cu programul stabilit, atât la impozitul pe profit de la agenții economici cât și la impozitul pe profit de la băncile comerciale;
• Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: +1.268,0 milioane lei. Majorarea se datorează încasărilor situate peste programul stabilit la impozitul pe venitul microîntreprinderilor precum și la impozitul pe dividende de la persoane juridice;
• Impozit pe venit și salarii: 1.871,2 milioane lei per sold, din care +1.682,9 milioane lei impozit pe venit și -188,4 milioane lei cote defalcate din impozitul pe venit. Impozitul pe venit de +1.682,9 milioane lei este susținut în principal de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende, urmare a majorării cotei de impozit de la 8% la 10% (art. LXIV din O.U.G 156/2024).
• Taxa pe valoarea adăugată: -2.443,9 milioane lei per sold, din care -1.941,9 milioane lei venituri din taxa pe valoare adăugată, iar +502,1 milioane lei sume defalcate din taxa pe valoare adăugată. Diminuarea veniturilor din taxa pe valoare adăugată se datorează evoluției înregistrate de încasările din TVA comparativ cu programul stabilit, atenuată parțial de impactul pozitiv de 5.950,3 milioane lei al modificărilor legislative adoptate prin Legea nr. 141/2025;
• Accize: +513,6 milioane lei, influență dată de evoluția încasărilor din accize coroborată cu efectul majorării nivelului accizelor la benzină, motorină, alcool și produse din tutun și al instituirii accizelor la vinurile liniștite prin Legea nr. 141/2025;
• Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: -914,6 milioane lei, diminuare datorată măsurii privind restituirea contribuției la Fondul de Tranziției Energetică (O.U.G. nr. 33/2025), atenuată parțial de majorarea veniturilor provenite din impozitul specific pe cifra de afaceri realizată de agenții economici din sectoarele petrol si gaze naturale (O.G. nr. 3/2025) și impozitul pe cifra de afaceri realizată de instituțiile de credit (Legea nr. 141/2025);
• Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități +500,0 milioane lei, majorare ce reprezintă efectul estimat al taxării jocurilor de noroc (Legea nr. 141/2025);
• Impozit pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale: +445,4 milioane lei;
• Contribuții de asigurări sociale: -776,6 milioane lei, influență dată de evoluția încasărilor comparativ cu programul stabilit;
• Venituri nefiscale: -2.240,7 milioane lei. Diminuarea veniturilor se datorează încasărilor situate sub programul stabilit la veniturile din dividende de la societăți și companii naționale și la veniturile din ajutoare de stat recuperate;
• Venituri din capital: +265,4 milioane lei;
• Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări: -802,3 milioane lei;
• Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR: +2.196,3 milioane lei.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2025, se majorează, per sold, cu suma de 23.352,1 milioane lei.

Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

• Cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 696,3 milioane lei;
• Cheltuielile cu bunuri și servicii se majorează cu 321,4 milioane lei;
• Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 12.088,2 milioane lei;
• Cheltuielile cu subvențiile se majorează cu 531,6 milioane lei;
• Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 4.345,1 milioane lei;
• Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 3.341,4 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014 – 2020 și din fondul de modernizare se diminuează cu 150,1 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2021- 2027 se diminuează cu 3.974,7 milioane lei;
• Alte cheltuieli scad cu 478,4 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR se majorează cu 2.774,3 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR se majorează cu 5.371,9 milioane lei;
• Fonduri de rezervă se majorează cu 500,0 milioane lei;
• Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 318,9 milioane lei;
• Cheltuielile de capital se diminuează cu 2.069,1 milioane lei.

Ministere care primesc bani în plus

Din bugetul de stat, au fost suplimentate creditele bugetare astfel:

• Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +20.074,6 milioane lei, din care: 12.089,0 milioane lei Dobânzi, 500,0 milioane lei Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, 5.965,0 milioane lei Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR și 1.044,4 milioane lei Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR;

• Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: +5.516,0 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară de sume, în principal pentru asigurarea drepturilor de asistență socială cu suma de 2.524 milioane lei credite de angajament și credite bugetare și pentru suplimentarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 3.738,7 milioane lei credite de angajament și credite bugetare;

• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +2.473,0 milioane lei per sold. Se propune alocarea sumei de 2,0 milioane lei la titlul 20 „Bunuri și servicii”, suma de 1.000,0 milioane lei pentru finanțarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny și suma de 1.500,0 milioane lei pentru finanțarea proiectelor din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență; Au fost înregistrate economii la titlul 10 „Cheltuieli de personal” suma de 5,0 milioane lei și titlul 71 „Active nefinanciare” suma de 24,0 milioane lei;

• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: + 1.222,1 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (1.896,3 milioane lei) și pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 si din fondul de modernizare (200,0 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la bunuri și servicii (-9,98 milioane lei), subvenții (-218,0 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-312,0 milioane lei), alte transferuri (-138,7 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-83,1 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-100,8 milioane lei), active nefinanciare (-10,6 milioane lei), precum și împrumuturi (-1,0 milioane lei);

• Ministerul Energiei: +1.198,8 milioane lei per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la subvenții (+1.000,0 milioane lei) pentru plata compensării prețurilor la energia electrică și la energia termică și alte transferuri (+200,0 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la bunuri și servicii (-1,1 milioane lei) precum și la active nefinanciare (- 0,1 milioane lei);
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: +859,8 milioane lei per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (900,0 milioane lei) precum și la titlul 20 „Bunuri și servicii” (2,1 milioane lei). Au fost înregistrate economii la titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” suma de 7,2 milioane lei, titlul 65 „Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă” suma de 20,4 milioane lei și titlul 71 „Active nefinanciare” suma de 14,7 milioane lei;
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: +416,9 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare în principal la cheltuieli de personal (+10,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+500 milioane lei), la subvenții (+122,4 milioane lei), la alte transferuri (+50,0 milioane lei) la proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+50,0 milioane lei) și alte cheltuieli (+0,2 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-200,0 milioane lei), active financiare (- 100,0 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-10,5 milioane lei), bunuri și servicii (-4,7 milioane lei) precum și la active nefinanciare (-0,5 milioane lei);
• Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei în vederea asigurării fondurilor necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025;
• Ministerul Educației și Cercetării: +140,5 milioane lei per sold, în principal pentru asigurarea implementării proiectelor cu finanțare din PNRR; s-au suplimentat fondurile pentru proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (953,2 milioane lei) concomitent cu diminuarea unor cheltuieli având în vedere gradul de execuție și necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la fondurile aferente proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă (-330 milioane lei) și rambursabilă (-30,0 milioane lei), precum și la „Alte transferuri” (-77,6 milioane lei);
• Serviciul Român de Informații: +92,8 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la cheltuieli de personal (+75,0 milioane lei) și asistență socială (+40,0 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la transferuri între unități ale administrației publice (-6,2 milioane lei) și la active nefinanciare (-16,0 milioane lei);
• Ministerul Justiției: +85,9 milioane lei per sold. S-au asigurat fondurile necesare plății drepturilor salariale (+12,5 milioane lei), pentru bunuri și servicii (+30,0 milioane lei) pentru plata onorariilor avocaților, pentru transferuri între unități ale administrației publice (+60,0 milioane lei) reprezentând finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor. S-au identificat economii la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-1 milion lei), asistență socială (-0,1 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-10,0 milioane lei) și la cheltuieli de capital (-5,5 milioane lei);
• Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +70,0 milioane lei pentru titlul 51 „Transferuri între unități ale administrație publice”;

Ministere care pierd bani

S-au diminuat creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, între care menționăm, în principal:

• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: – 3.246,5 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la cheltuieli de personal (+2,2 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-2.000,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-608 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din fondul de modernizare (-400 milioane lei), la proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-225,0 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-13,9 milioane lei), alte cheltuieli (-1 milion lei) și bunuri și servicii (-0,8 milioane lei);

• Ministerul Sănătății: -2.661,2 milioane lei per sold, reprezentând economii identificate, în principal, la cheltuieli cu proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-1.000,0 milioane lei) și PNRR (-1.400,0 milioane lei) stabilite în funcție stadiul de implementare a acestora;

• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: -1.849,2 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru cheltuieli de personal (+2,6 milioane lei), asistență socială (+100,0 milioane lei) și proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+2.000,0 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la bunuri și servicii (-18,0 milioane lei), dobânzi (-0,8 milioane lei), subvenții (-370,0 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-300,0 milioane lei), alte transferuri (-63,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-1.500,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-1.500,0 milioane lei), precum și la active financiare (-200,0 milioane lei);
• Ministerul Finanțelor: -668,3 milioane lei per sold. Se propune alocarea suplimentară de sume la titlul bunuri și servicii (+50,0 milioane lei ) pentru plata serviciilor juridice pentru reprezentarea la curțile internaționale de arbitraj. S-au identificat economii la titlurile: cheltuieli de personal (-100,0 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-0,1 milioane lei), alte cheltuieli (-232,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-295,8 milioane lei), active nefinanciare (-90,4 milioane lei);
• Ministerul Afacerilor Interne: -164,8 milioane lei per sold. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-181,5 milioane lei), la bunuri și servicii (- 50,0 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 2021-2027 (-300,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (- 195,8 milioane lei) și s-au asigurat cheltuielile de asistență socială pentru plata drepturilor de pensie (+475,0 milioane lei), sume la active nefinanciare (+50,0 milioane lei), cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (+31,5 milioane lei) și transferuri între unități ale administrației publice pentru Clubul Dinamo pentru asigurarea condițiilor de pregătire la cele mai bune standarde și pentru asigurarea remunerației sportivului David Popovici și staff-ului tehnic (+6,0 milioane lei);
• Secretariatul General al Guvernului: -146,0 milioane lei per sold. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-26,0 milioane lei), la bunuri și servicii (-30,0 milioane lei), la subvenții (-4,5 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-11,4 milioane lei), alte transferuri (-5,4 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 2021-2027 (-1,5 milioane lei), alte cheltuieli (-61,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-17,0 milioane lei), active nefinanciare (-6,2 milioane lei) și s-au asigurat sume la titlul proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+17, 0 milioane lei);
• Serviciul de Telecomunicații Speciale: -127,6 milioane lei per sold. Se propune alocarea suplimentară la titlul cheltuieli de personal (+5,0 milioane lei). S-au identificat economii la titlurile bunuri și servicii (-23,5 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-16,1 milioane lei), la asistență socială (-0,5 milioane lei), la cheltuieli cu proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-85,6 milioane lei), precum și la cheltuieli de capital (-6,9 milioane lei).

Sume în plus pentru bugetele locale

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează per sold cu suma de 502,1 milioane lei după cum urmează:

• Se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor cu suma de 85,8 milioane lei, după cum urmează:

• +88,8 milioane lei pentru finanțarea Programului pentru școli al României, reprezentând diferenţa per sold între sumele alocate cu această destinaţie prin Legea nr. 9/2025, pentru finanțarea Programului în perioada ianuarie-iunie 2025, rămase neutilizate, potrivit datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale şi necesarul stabilit pentru finanţarea Programului în perioada septembrie-decembrie a anului şcolar 2025 – 2026, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.775/2025 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru școli al României în perioada 2023 – 2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.652/2023, pentru anul școlar 2025-2026, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.652/2023 privind aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2023-2029, precum și pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul școlar 2023-2024, cu încadrarea în sumele prevăzute pentru anul 2025 în fiecare dintre anexele nr. 1 – 3 la această hotărâre;

• – 3,0 milioane lei destinate finanţării drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul special, potrivit prevederilor art. 70 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în cuantumurile stabilite în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 838/2022 privind stabilirea cuantumului limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor la îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale culturalsportive, precum şi sumele de bani pentru nevoi personale, pentru copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială într-un serviciu public de tip rezidenţial, precum şi pentru mamele protejate în centre maternale, şi ale art. 129 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale;

• Se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București cu suma de 209,0 milioane lei, după cum urmează:

• +130,7 milioane lei pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare, potrivit datelor comunicate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale;

• +15,1 milioane lei pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, potrivit datelor comunicate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale;

• +75,3 milioane lei pentru finanțarea gratuităţii acordate elevilor prevăzuţi la art. 83 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, la transportul public local şi metropolitan rutier, potrivit prevederilor art. 83 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ, stabilită ca diferenţă per sold între sumele alocate cu această destinaţie prin Legea nr. 9/2025 şi necesarul stabilit pentru perioada septembrie – decembrie a anului şcolar 2025 – 2026, potrivit datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale;

• -12,1 milioane lei destinate Programului pentru școli al României implementat la nivelul municipiului București, reprezentând diferenţa per sold între sumele alocate cu această destinaţie prin Legea nr. 9/2025, pentru finanțarea Programului în perioada ianuarie-iunie 2025, rămase neutilizate, potrivit datelor comunicate de subdiviziunile administrativ-teritoriale şi necesarul stabilit pentru finanţarea Programului în perioada septembrie-decembrie a anului şcolar 2025 – 2026, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.775/2025 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru școli al României în perioada 2023 – 2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.652/2023, pentru anul școlar 2025-2026, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.652/2023 privind aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2023- 2029, precum și pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul școlar 2023-2024, cu încadrarea în sumele prevăzute pentru anul 2025 în fiecare dintre anexele nr. 1 – 3 la această hotărâre;

• Se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale cu suma de 194,2 milioane lei, urmare a aplicării mecanismului de echilibrare prevăzut la art.6 din Legea bugetului de stat pe anul 2025, nr.9/2025, utilizând o nouă estimare a impozitului pe venit, luând în calcul media încasărilor din cota prevăzută la art.6 alin.(1) lit.b) din Legea bugetului de stat pe anul 2025, nr.9/2025 pentru lunile iulie și august 2025;
• Se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional, acreditate, cu suma de 13,1 milioane lei.

Bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral şi/sau parțial din venituri proprii se majorează atât la venituri, cât și la cheltuieli, cu suma de 178,9 milioane lei.

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează la venituri cu suma de 4.035,9 milioane lei și la cheltuieli cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 3.399,0 milioane lei, cheltuielile fiind suplimentate pentru asigurarea continuității în acordarea materialelor și prestărilor de servicii cu caracter medical, plata drepturilor salariale pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice și pentru acordarea și decontarea concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.