Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a fost instituit începând cu 1 ianuarie 2024 în cazul plătitorilor de impozit pe profit care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri peste 50 milioane de euro și care, în anul de calcul, determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, caz în care nivelul acestuia este de 1%.
În anul 2025, suprapus peste măsurile fiscale nepopulare luate de Guvern, dar și peste introducerea așa-numitei taxe pe afiliați, unele multinaționale au protestat vehement la adresa IMCA, unele dintre acestea amenințând chiar cu ieșirea de pe piață, pentru ca în cele din urmă guvernanții să ajungă la unul dintre următoarele scenarii:
– fie înjumătățirea acestuia de la 1 ianuarie 2026, ceea ce ar însemna IMCA pentru marile societăți comerciale de 0,5%
– fie eliminarea acestuia, în condițiile creșterii la nivelul de 4.350 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată
Trebuie spus însă că pentru instituțiile de credit (unde intră băncile, dar și IFN-urile) IMCA s-a calculat diferit în această perioadă:
apartamente de vanzare bucuresti 3 camere
Astfel, începând cu 01.01.2024, aceste instituții datorează suplimentar impozitului pe profit, un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:
a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 inclusiv;
b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Pentru a arăta însă cât de complicate sunt deciziile celor din finanțele românești, trebuie spus că autoritățile au schimbat regulile în timpul jocului, astfel că IMCA la instituțiile de credit a crescut de la 2% la 4% începând cu 1 iulie 2025, în conformitate cu modificările aduse Codului Fiscal, urmând să fie 4% pentru restul anului 2025 și întregul an 2026, cu o excepție pentru băncile mici.
Așadar, cota de 4% s-a aplicat începând cu 1 iulie 2025, înlocuind cota de 2% aplicabilă în prima jumătate a anului 2025, și este valabilă pentru a doua jumătate a anului 2025 (1 iulie – 31 decembrie 2025) și pentru întregul an 2026 (1 ianuarie – 31 decembrie 2026). În acest punct, prin urmare, este neclar cum anume vor să înjumătățească autoritățile acest cuantum de 4%, sau dacă pur și simplu și-au propus să îl elimine total, un anunț în acest sens urmând să vină probabil în perioada următoare.
Comentând această situație pentru Ziare.com, auditoarea financiară dr. Kristine Bago a explicat că această departajare s-a creat ca urmare a cifrelor de afaceri foarte mari pe care le realizează băncile.
Cât privește scenariile înjumătățirii IMCA, sau chiar a eliminării acesteia, specialista spune că măsura va destabiliza și mai mult situația economică actuală, din moment ce, arată aceasta, băncile au profituri „extraordinare”, instituțiile de credit și multinaționalele cu peste 50 de milioane de euro cifră de afaceri de asemenea, deci clar ne bazam ca țară pe această metodă de calcul care a fost ajustată acum în privința cotei.
Totodată, aceasta își pune problema de ce renunță autoritățile la impozitul minim pe cifra de afaceri din moment ce scopul lor este reducerea deficitului bugetar. „Brusc nu mai au nevoie de bani la buget?”, se întreabă aceasta, retoric.
„Toată această povară va reveni din nou pe oameni, iar de la 1 ianuarie ne așteaptă un 15-20% în plus la coșul la cumpărături și aici includ și utilitățile. Deci noi începem anul cu 15-20% în plus, iar dacă adăugăm și povara de impozit IMCA pe care o reducem și o împărțim la cetățeni, cu siguranță mai adăugăm câteva procente, este inevitabil. Adică oricum tot noi o plătim, nu o mai plătesc (taxa, n.r.) într-adevăr multinaționalele, o plătim tot noi”, explică aceasta.
Pe de altă parte, în acest context, Kristine Bago spune că trebuie să ne gândim întotdeauna pe cine ajutăm și mai ales dacă acest ajutor ne va ajuta și pe noi înșine.
„Noi încercăm să luăm bani de la persoanele fizice și persoanele juridice. La persoanele fizice am văzut, au fost bombardate absolut toate categoriile pe toate părțile, pensionari, partea de social, oameni bolnavi, partea de parenting ș.a.m.d., tuturor li s-au mărit taxele, dar pe partea de persoane juridice, da, au crescut și aici taxele, dar mai mult la IMM-uri, adică la cei mici”, spune auditoarea financiară.
Pe de altă parte, aceasta arată că se mai ridică și o altă întrebare, respectiv de ce am avut o viziune pentru a crește IMCA pentru societățile mari, după care ne răzgândim și, practic, renunțăm.
„Putem să ne ajustăm deciziile, dar când luăm o decizie pe care o anulăm în scurt timp, denotă două lucruri: ori s-a întâmplat ceva extraordinar în piață care ne obligă să facem acest lucru, ori înseamnă că considerăm că nu am luat decizia potrivită. Și având în vedere că nu s-a întâmplat nimic în piață, mergem pe al doilea scenariu, de unde se deschid iarăși două scenarii: ori noi considerăm că nu am luat decizia potrivită, ori alții consideră că nu am luat decizia potrivită”, mai spune Kristine Bago.
În încheiere, aceasta mai spune de asemenea că, practic, pe înțelesul tuturor, majoritatea banilor care ar mai fi putut să vină la buget erau din acest IMCA, din moment ce ponderea multinaționalelor în economia României este una foarte mare.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent