Analistul
politic Ștefan Popescu anunță că negocierile pentru pace în
Ucraina marchează trecerea spre o nouă etapă, odată cu anunțul
președintelui Macron. Liderul francez a anunțat că vrea să
discute cu Putin, iar Moscova și-a dat acordul. Europa și România
sunt acum obligate să caute răspunsuri la aceste mutări.
Emmanuel Macron și Vladimir Putin pe vremea când comunicau frecvent. FOTO EPA-EFE
Negocierile
de pace pentru Ucraina s-au limitat până în prezent la o serie de
discuții bilaterale între Statele Unite ale Americii și Rusia,
respectiv SUA și Ucraina. Totuși, cele două combatante ajung cu
greu la aceeași masă, iar întreg procesul se anunță anevoios.
Au
existat desigur și câteva excepții. Cea mai notabilă a fost
tentativa de negocieri ruso-ucrainene de la Istanbul, din 2022, când
nu s-a ajuns la un acord, în parte și din cauza intervenției
fostului premier britanic Boris Johnson. Totuși, ulterior au mai
avut loc și alte discuții ruso-ucrainene, însă mai degrabă
limitate, dar care au dus la schimburi de prizonieri și de corpuri
neînsuflețite ale victimelor războiului.
Discuțiile
din ultimul timp, atâtea câte au fost, au fost purtate prin Statele
Unite, care au devenit mediator odată cu revenirea lui Donald Trump
la Casa Albă. Deși ultramediatizate, acestea nu au dus la niciun
rezultat palpabil.
Marile
puteri europene, Franța, Marea Britanie și Germania, dar și
Uniunea Europeană ca întreg, au fost ținute în afara mesei
negocierilor atât de Rusia cât și de SUA. Acest lucru a alimentat
așa cum era de așteptat frustrările europenilor, care, pe de altă
parte, au păstrat puține canale de discuție cu Kremlinul.
Declarația care poate schimba totul
Declarația
lui Emmanuel Macron i-a luat prin surprindere pe mulți analiști la
finele săptămânii trecute, când a anunțat că este dispus să
redeschidă discuțiile cu Putin, la 3 ani de la ultima sa întâlnire
cu dictatorul rus. Propunerea lui Macron a fost oarecum
surprinzătoare, la fel cum a surprins și când a lansat ideea ca
europenii să trimită trupe în Ucraina.
„Cred
că va redeveni util să vorbim cu Vladimir Putin. Constat că există
oameni care stau de vorbă cu Vladimir Putin. Aşadar, cred că noi,
europenii şi ucrainenii, avem interesul să găsim un cadru pentru a
reangaja această discuţie în forma cuvenită. Altfel, discutăm
între noi cu negociatori care vor discuta singuri cu ruşii, ceea ce
nu este optim”, a spus Macron.
Cum
răspunsul de la Moscova a fost afirmativ, iar Putin și-a anunțat
la rândul său disponibilitatea de a vorbi cu Macron, există
speranța că negocierile, de această dată și cu europenii la masa
discuțiilor, ar putea să contribuie la încheierea păcii în
Ucraina sau măcar la încheierea unui armistițiu.
Analistul
de politică internațională Ștefan Popescu este doctor în istoria
relațiilor internaționale contemporane la Universitatea Paris 1 –
Sorbona, iar teza sa a fost răsplătită cu Summa cum laude și
felicitări unanime din partea juriului. Ștefan Popescu este
probabil românul cel mai bine conectat la realitățile politicii
franceze și are o bună expertiză și la nivelul celei europene. În
analiza sa pentru „Adevărul”, el vorbește despre faptul că
declarația lui Macron deschide o nouă etapă importantă în
negocierile de pace și explică ce l-a determinat pe liderul francez
să facă acest pas și care ar putea fi efectele.
Anunțul lui Macron marchează o nouă etapă în evoluția negocierilor
Declarația
lui Emmanuel Macron vine într-un moment în care relațiile dintre
Franța și Rusia, la fel ca și cele dintre Uniunea Europeană și
Rusia au ajuns aproape de un minim istoric.
„Acest
lucru poate însemna o declasare durabilă a poziției sale în noua
ordine internațională, mai ales că, în acest context,
administrația Trump dorește, și deja și-a exprimat intenția
creării unui consiliu de cinci state importante, care să reprezinte
o incintă de dialog asupra problemelor strategice importante și din
care nici o putere europeană nu face parte. Ori era previzibil, am
și spus acest lucru, că pozițiile statelor europene nu vor rămâne
blocate. Ele vor evolua în funcție de direcția procesului de
negociere dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă”,
spune Popescu.
În
același timp, faptul că Emmanuel Macron a făcut un pas în față
pentru a-și arăta disponibilitatea de a lua parte la negiocieri mai
arată și faptul că pozițiile Franței și ale Germaniei sunt tot
mai puțin aliniate. Totuși, semnalul dat de Macron, la fel ca
atunci când liderul de la Paris și-a anunțat disponibilitatea de a
trimite trupe în Ucraina, marchează un început și este de
așteptat ca și alte state, inclusiv Germania, să urmeze această
direcție.
O alianță tot mai fragmentată
„În
același timp, reprezintă și o distanțare a Franței față de
Germania, de trio-ul reprezentat de cancelarul Mertz al Germaniei,
președintele Comisiei Europene – Ursula von der Leyen și înalta,
reprezentantă a politicii externe europene, Kaja Kallas. Macron
recunoaște implicit că fără un dialog direct cu Federația Rusă,
europenii riscă în procesul de negociere, nu numai pe Ucraina, dar
și privind chestiuni strategice importante și de securitate
europeană, riscă să fie cuprinși prin intermediari”, adaugă
expertul.
Germania
trece printr-o gravă criză economică și își vede industria
ruinată, atât din cauza prețurilor enorme la energie, cât și din
cauza unor politici economice eronate, care o fac lipsită de
competitivitate. În atare situație, Ștefan Popescu crede că este
doar o chestiune de timp până când Germania se va alinia poziției
franceze.
„Fiți
siguri că toate statele europene, cele care au cu adevărat orizont
strategic, își vor modifica poziția în momentul în care state
importante, precum Franța, iau anumite decizii. Acest lucru se va
întâmpla, fără îndoială, și cu Germania, care are un model
economic ce trece printr-o criză durabilă. Numai din 2021 și până
acum, producția siderurgică a Germaniei a scăzut cu o pătrime,
ceea ce înseamnă foarte mult. Este într-un model economic în
criză și, fără îndoială, toate aceste țări nu vor rămâne
insensibile”, punctează Ștefan Popescu.
Totuși,
în acest moment țările Uniunii Europene, dar și cele care
formează coaliția de voință pro-Ucraina sunt mai dezbinate ca
oricând.
„După
cum s-a văzut foarte bine pe chestiunea activelor financiare rusești
înghețate există cel puțin două grupări de state. E o grupare
de state importantă, care a susținut Belgia, reprezentată de
Franța și de Italia, și care a reușit în cele din urmă să
blocheze confiscarea acestor active financiare. Și aceasta a
reprezentat nu numai o decizie care a avut un fundament juridic, dar
mai ales o anumită flexibilizare a poziției lor, un semnal dat în
direcția Moscovei”, arată Popescu.
Europa va urma exemplul lui Macron pentru a fi primită la masa negocierilor
Chiar
dacă este puțin probabil ca în viitorul apropiat să vedem poziții
similare cu cea a lui Macron și din partea Comisiei Europene, tonul
îl dau statele importante. Iar Franța, alături de Germania, sunt
cele două mari puteri europene.
„Contează
în primul rând pozițiile
statelor, mai cu seamă
a statelor membre importante, mai puțin poziția unor responsabili
europeni. În orice caz, din partea Moscovei, am văzut un semnal de
apreciere pentru noua poziție a lui Emmanuel Macron. Cum este de
altfel, era și de așteptat. Moscova dorește să pătrundă prin
breșele care apar în peisajul european. Dar este clar că și acest
semnal venind dinspre Est, probabil că este analizat în marile
cancelarii Europene”, susține Popescu.
Cu
toate acestea, Ștefan Popescu nu-l vede pe Emmanuel Macron liderul
de care Uniunea Europeană ar avea nevoie. Confruntat cu probleme
uriașe în Franța, unde popularitatea sa a atins recorduri
negative, Macron este condamnat să se concentreze pe politica
internă. Însă nici Merz și nici alți șefi de stat europeni nu
au calitatea care să-i recomande pentru a prelua un rol de lider la
nivel european. Iar lipsa de leadership la nivel european condamnă
și mai mult la o fragmentare tot mai accentuată.
„Este
imposibil să vedem un lider ca Macron sau Merz. Peisajul este atât
de fragmentat. Germania dorește să devină cel mai important actor
politic și militar al continentului. Franța aspiră la aceeași
poziție. Italia, chiar dacă nu aspiră, nu dorește un lider și
francez sau german. Deci, într-un asemenea peisaj fragmentat, nu
putem vorbi de un lider și putem vorbi de coaliții, de grupări de
state și, bineînțeles, mai mult sau mai puțin racordate la
leadership-ul puterii numărul unu din aria occidentală, Statele
Unite ale Americii”, consideră Ștefan Popescu.
Ce ascunde mutarea lui Macron
Declarația
lui Macron marchează intrarea într-o nouă etapă a negocierilor,
însă nu echivalează cu o soluție minune pentru pace. Anunțul
liderului de la Elysee vine și într-un context în care Franța, ca
și Europa, riscă să fie excluse din procesul de pace și este
prima reacție consistentă de pe bătrânul continent.
„Declarația
lui Macron receptează anumite evoluții din negocierea dintre
Statele Unite ale Americii și Federația Rusă pe chestiuni care nu
privesc neapărat Ucraina și care riscă să lase Franța în afară.
Cred că aceasta este de fapt explicația, scânteia care a provocat
o declarație atât de tranșantă a lui Emmanuel Macron. Faptul că
rușii și americanii se înțeleg pe diverse paliere, inclusiv în
ce privește intrarea unor companii americane pe piața rusă, nu
putea să-i lase pe europeni complet indiferenți. Știm foarte bine
că există anumite proiecte majore economice franceze în Rusia. De
exemplu, proiectul energetic LNG, cea mai mare fabrică de gaz
lichefiat din lume, Yamal, unde este implicat colosul francez Total
arată că există anumite interese franceze pe care Franța dorește
să le salveze, astfel încât să nu rămână în afara procesului
de includere a Arcticului în circuitul economic global”, mai afirmă Popescu.
Ucraina,
deși un dosar important pentru europeni, chiar unul dintre cele
principale, nu este singurul. Țări ca Franța au și alte interese
care implică anumite negocieri cu Rusia și redeschiderea unor
discuții trecute mult timp pe plan secund, dar nu închise în
totalitate. Iar aceste discuții și negocieri încep, deocamdată
timid, să fie repuse pe tapet.
„Ucraina
este un dosar important pentru că privește clar securitatea
europeană și există un risc ca acesta să se discute fără
europeni, dar sunt și alte chestiuni de primă importanță pentru
anumite țări care au amprentă globală. Franța este una dintre
ele. Iar aceste state riscă să se vadă marginalizate, dar într-o
manieră durabilă”, mai spune Popescu.
Reacția României
Finalmente,
mutarea lui Emmanuel Macron, deși marchează trecerea spre o nouă
etapă importantă a negocierilor, nu aduce automat pacea. De altfel,
Rusia este deocamdată sceptică la noul plan de pace realizat de SUA
împreună cu europenii și cu Ucraina. Iuri Ușakov, consilier al
președintelui rus Vladimir Putin, a declarat presei ruse că planul
este inacceptabil și că majoritatea propunerilor vor fi imposibil
de acceptat. Și tot el a afirmat că așteaptă un raport din partea
trimisului special al lui Putin, Kirill Dmitriev, privind rezultatul
negocierilor cu reprezentanții SUA, Ucrainei și Europei, dar a
adăugat preventiv că majoritatea propunerilor ar fi probabil
inacceptabile pentru Moscova.
„Anunțul
lui Macron marchează o etapă importantă, nu însă decisivă,
pentru că nu am observat pentru moment nicio inițiativă serioasă
care să pună capăt războiului. Atâta timp cât nu-i avem la
aceeași masă pe ruși și pe ucraineni, care sunt principalii
beligeranți, nu putem vorbi de încetarea focului. Sunt înțelegeri
care merg dincolo de evoluțiile de pe teren”, explică analistul.
În
ce privește România, păstrând proporțiile situația este cel
puțin la fel de complicată. Ștefan Popescu este de părere că
România nu s-a aliniat până acum nici la poziția Franței, dar
nici la cea germană sau la cea americană.
„Bucureștiul
dă mai multe semnale și într-o direcție și într-alta. Prin
urmare, este o poziție care cred că încă se definește în
laboratoarele de decizie de la București. Pe de o parte, România se
declară, adică e mai apropiată de poziția Franței. În același
timp, manifestă o anumită deschidere și dorința de a relansa
dialogul politic cu Statele Unite ale Americii, atât pe plan politic
cât și economic, deci încă cred că se lucrează la poziția
României”, este opinia lui Ștefan Popescu.