PAS,
partidul Maiei Sandu, a câștigat alegerile parlamentare la
Chișinău, iar parcursul european al Republicii Moldova va continua,
în pofida marilor provocări ce o așteaptă. Un fost ministru moldovean și un politolog de talie mondială, decorat de statul francez, explică, pentru „Adevărul”, care ar trebui să fie orizontul de așteptări în privința integrării europene a Republicii Moldova.
Maia Sandu împreună cu președinta CE. Foto: Facebook
Visul
european continuă în Republica Moldova, grație faptului că
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu a obținut o
nouă majoritate în Legislativ. De acum, moldovenii sunt și mai
ambițioși. După ce au reușit să dejoace planurile perfide ale
Kremlinului de a arunca țara înapoi în haos, la picioarele
Federației Ruse, Chișinăul vrea să încheie procesul de integrare
europeană chiar până la următoarele alegeri, în 2030. E un
proiect ambițios, dar care, speră pro-occidentalii din țara
vecină, stă în picioare.
Politologul
Sergiu Mișcoiu, expert de prim rang și decorat de statul francez cu
medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa
academică, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj și
Universitatea Paris-Est Créteil, consideră că optimismul
Chișinăului poate constitui combustibilul pentru ca Republica
Moldova să se autoîntreacă și să fie admisă în Uniunea
Europeană. Există totuși și un „dacă” și un „dar”.
Când ar putea Republica Moldova să devină parte a UE
„Termenul
de 5-6 ani nu este deloc nerealist. Dacă Moldova negociează bine și
face termene cum trebuie, dar și dacă, mai ales dacă situația
geopolitică va fi de așa natură încât să permită asta, nu văd
de ce nu. Când spun acest lucru mă refer la faptul că pentru ca
Moldova să reușească va fi nevoie să nu mai avem, de exemplu, un
război și în Republica Moldova. Sau să nu avem o catastrofă în
Estul Europei. Dacă se evită aceste catastrofe, atunci cred că
există o bună doză de realism în avansarea unor termeni de acest
tip între 5-6, hai să zic 5 și 10 ani”, spune profesorul
clujean.
Profesorul Sergiu Mișcoiu. FOTO: Arhivă personală
Cunoscutul
politician moldovean Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării și
Transporturilor în țara sa, este convins că Republica Moldova se
poate integra complet în Uniunea Europeană până în 2030.
„Putem
să fim optimiști, putem să sperăm că vom parcurge repede drumul
integrării, chiar dacă nu va fi simplu. Eu cred că în următorii
4-5 ani noi vom vedea Republica Moldova în componența Uniunii
Europene, fiindcă evenimentele ne grăbesc. Totul ne grăbește și
Uniunea Europeană înțelege că nu poate lăsa Republica Moldova în
zona de influență a Rusiei. Și cred că se va întâmpla acest
lucru, că vom deveni curând parte a Uniunii Europene, chiar dacă
Republica Moldova nu este pregătită pe deplin să adere la Uniunea
Europeană, dar poate recupera pe parcurs. Pentru că este mult mai
bine ca Republica Moldova să fie o zonă controlată din Uniunea
Europeană decât de Rusia”, spune Șalaru.
România, cel mai important aliat pentru Chișinău
În
ce privește felul în care România a înțeles să ajute Republica
Moldova, Anatol Șalaru are numai cuvinte de laudă. În opinia sa,
România a făcut cele mai multe pentru Republica Moldova dintre
toate statele bine intenționate.
„Eu
cred că România a făcut mai mult decât i s-a cerut și i-a făcut
mai mult decât au așteptat unii. Republica Moldova întotdeauna a
avut doi miniștri de externe, a avut doi președinți, a avut doi
prim-miniștri, fiindcă România întotdeauna a fost avocatul nostru
și a fost alături de noi”, punctează Șalaru.
Anatol Șalaru a fost ministru al Apărării în Republica Moldova. FOTO: Alexandru Tarlev
Sergiu
Mișcoiu are așteptări mai mari din partea României și spune că
Bucureștiul va trebui să sprijine și mai mult Republica Moldova,
pe toate planurile.
„România,
în primul rând, a învățat de la Republica Moldova ce înseamnă
să demanteleze niște rețele ostile statului lucrând cu colegi din
diverse structuri internaționale, reprezentanți ai serviciilor unor
state prietene. Am învățat ce înseamnă să pui piciorul în prag
unei tentative de destabilizare. De asta, cred că e o valoare
adăugată a experienței moldovenești care poate și-a plecat în
România. Dar pentru a servi Republica Moldova, România ar trebui să
joace mult mai serios rolul de purtător de cuvânt în Europa al
Republicii Moldova, aducând bani pentru Moldova, aducând sprijin
logistic, făcând de fapt din integrarea europeană a Republicii
Moldova un obiectiv care să fie consonant cu obiectivul de țară al
României”, subliniază el. Pe de altă parte, România va trebui
să susțină Republica Moldova pentru ca cele două state să fie
parte a aceleiași Uniuni Europene, iar prin asta să fie ca un
singur stat, cu interese comune și aliați importanți.
Cum trebuie privit rezultatul de la Chișinău
În
ce privește rezultatul alegerilor din Republica Moldova, deși PAS a
câștigat majoritatea, Sergiu Mișcoiu nu se culcă pe o ureche.
Războiul invizibil din sânul acestei țări va continua, dar
pro-occidentalii au câștigat câteva bătălii extrem de
importante.
„Desigur
că rezultatul nu este la fel de mulțumitor. Dar atunci au fost
condiții cu totul speciale și o aveam pe Maia Sandu care avea o
influență covârșitoare asupra întregului spectru politic, aleasă
pentru prima oară recent. Acum însă suntem într-un caz foarte
diferit. Partidul PAS a fost la guvernare, s-a erodat, la fel și
președinta Maia Sandu. Și dată fiind situația actuală, în
contextul în care suntem, cu eforturile enorme ale Rusiei pentru a
câștiga aceste alegeri, putem spune că în aceste condiții
rezultatul este unul excepțional, unul nesperat”, consideră
Mișcoiu.
Chiar
dacă sondajele anunțau că pro-europenii și pro-rușii porneau de
pe poziții sensibil egale, lucrurile s-au schimbat pe parcurs.
Sergiu Mișcoiu explică secretul acestei victorii a PAS.
„Dezechilibrul
major s-a produs în ultimele zile, în special în ultimele șapte
zile, când această conspirație rusească a fost dejucată. Și
pentru că mulți moldoveni care poate ar fi fost tentați să voteze
cu Blocul Patriotic au realizat că sunt victimele unor operațiuni
de manipulare grosieră. Deși anumiți alegători au votat cu alte
partide, a fost posibil, de exemplu, ca partidul inventat de domnul
George Simion să facă pragul electoral să ajungă în Parlament,
lumea s-a îndepărtat de filonul cel mai dur, cel mai grosier și
cel mai neosovietic. Adică acest bloc avea mai multe ramificații și
beneficia de sprijin din partea posturilor media rusești și
filorusești și putea să aibă un rezultat apropiat de PAS dacă nu
se întâmplau toate aceste evenimente din ultimul timp”, explică
profesorul Sergiu Mișcoiu.
Caz special pentru Igor Dodon
Pe
de altă parte, chiar și politicieni precum Igor Dodon au rulat la
turație redusă, ceea ce a făcut ca tabăra pro-rusă să aibă de
pierdut.
„A
fost și o lipsă de combat, cel puțin după valul de arestări din
Moldova din partea lui Dodon. Nu era atât de convins că dorește
puterea, nu fiindcă nu și-ar dori puterea în sine, ci pentru că
știa că dacă și-ar dori puterea și va ajunge la putere va trebui
să facă pentru Rusia o serie de lucruri la care s-a angajat și
unele la care nu s-a angajat și care ar putea să-i fie extrem de
dăunătoare pe plan personal. Pentru că ar fi fost considerat un
gropar al Republicii Moldova. Pentru Dodon, cel puțin, s-a văzut că
nu a fost foarte implicat chiar și cu chemările la proteste. Modul
în care s-au desfășurat protestele acestea, cu puțini oameni,
totul a arătat că nu mai are aceeași putere, nu mai are implicare.
De fapt, oamenii săi au fost ridicoli. Era clar că era un
non-combat pe ultima sută de metri”, punctează Sergiu Mișcoiu.
În
schimb, susținătorii fanatici ai Federației Ruse digeră cu greu
acest eșec. Înfrângerea lor e cu atât mai grea cu cât au pierdut
la finele anului trecut și prezidențialele, iar perspectivele lor
nu sunt cele mai roz, din punctul lor de vedere. „Cei care sunt
într-adevăr frustrați, mediile ultra-pro-sovietice din Republica
Moldova sunt altceva decât fostul președinte al Republicii. Dodon
poate fi și el supărat, dar cel mai probabil lui chiar îi convine
pe undeva că s-a întâmplat asta. Ar fi fost prea mult până și
pentru el să facă ceea ce ar fi fost obligat să facă de la
Moscova, dacă ar fi câștigat alegerile”, mai spune profesorul
Sergiu Mișcoiu.