Cunoscutul
regizor britanic Samuel Supple a realizat în România un reportaj de
călătorie, postat apoi pe YouTube. Supple a explorat țara prin
ochii neutri și atenți ai unui străin, dar mai ales prin vocile
celor care o trăiesc zilnic.
Samuel (stânga) a descoperit frumusețile ignorate de români. FOTO: Captură video
Samuel Supple a prezentat România ca o
destinație aflată la începutul unui nou capitol turistic, odată
cu aderarea la spațiul Schengen și cu redescoperirea identității
sale culturale și naturale.
„Bine
ați venit în România. Este o țară care mi-a fost descrisă ca un
tărâm al frumuseții și misterului”,
a spus prezentatorul încă din debutul filmului. „N-a
fost foarte sus pe lista multora, dar asta ar putea fi pe cale să se
schimbe”,
a adăugat el, cu referire la potențialul turistic încă
insuficient exploatat.
Bucureștiul și moștenirea comunismului
Călătoria britanicului a
început în București, capitala României și cel mai mare oraș al
țării. În viziunea sa, București este un oraș al contrastelor,
dominat de Palatul Parlamentului, simbol al epocii comuniste.
„Fiecare
clădire este complet diferită. Te întrebi cine a locuit aici și
ce s-a întâmplat între acești pereți”,
a observat prezentatorul.
Pentru mai multe detalii
despre istoria construcției, el a apelat la jurnalistul bucureștean
Bogdan
Miracă,
care a trăit în perioada comunistă: „Nu
aveai acces la informație. Toate ziarele erau controlate de stat. Nu
știai ce se întâmplă cu adevărat”,
a explicat acesta. El a adăugat că demolările masive ordonate
de Nicolae Ceaușescu au fost ascunse opiniei publice:
„Poate
doar dacă aveai o rudă care îți spunea: ‘ne-au mutat ca să
construiască asta’”.
Transfăgărășanul, între ambiție și nebunie
Drumul a continuat pe
Transfăgărășan, una dintre cele mai spectaculoase șosele montane
din Europa. „Miroase
mai degrabă a roller-coaster decât a drum”,
a spus prezentatorul, vizibil impresionat.
Un ghid local i-a dat detalii
despre originea proiectului. Așa a aflat de ce ar fi construit dictatorul Nicolae Ceaușescu această șosea care azi este privită cu admirație de turiștii străini. „Ceaușescu
a construit drumul de teamă, după invazia sovietică din
Cehoslovacia. Au fost folosite mii de kilograme de dinamită, i-a spus ghidul. După
aceste informații, britanicul a concluzionat ironic: „Mai
bine de jumătate de an, drumul este inaccesibil. Nu e de mirare că
i se spune «Nebunia lui Ceaușescu»”.
Transilvania, dincolo de Dracula
Ajuns în Transilvania, el a
demontat clișeele legate de temutul conte Dracula. „Autorul
Bram Stoker nu a pus niciodată piciorul în România, dar legenda
continuă să atragă milioane de turiști”,
a afirmat britanicul.
În contrast cu suvenirurile
comerciale, adevărata istorie a regiunii este păstrată în
bisericile fortificate. Voluntara Diana
Opriș i-a dat câteva detalii pe această temă și i-a povestit despre bisericile fortificate construite pe teritoriul României în Evul Mediu: „Avem
foarte multe biserici fortificate. Ele datează din secolele XIII–XIV
și au fost construite pentru apărare”.
Despre decizia de a rămâne
în țară, ea a spus că: „Cred
că este important ca unii dintre noi să rămânem. Este foarte mult
de muncă pentru a salva ceea ce avem”.
Urșii și lecția conviețuirii
Un capitol aparte a fost
dedicat urșilor bruni, simbol al Carpaților. La unul dintre
sanctuarele urșilor din Transilvania, Cristina
Lapiș,
fondatoarea centrului, s-a referit la relația fragilă dintre oameni
și animale și la linia tot mai îngustă care îi separă: „Dacă
urșii au hrană și spațiu, nu se luptă între ei. Natura știe să
fie echilibrată”.
Povestea ei a fost marcată
de drama unei ursoaice ținuta ani la rând într-o cușcă: „Maya
a murit în brațele mele. I-am promis că niciun alt urs nu va mai
trăi în astfel de condiții”.
Despre incidentele dintre
oameni și animale, Cristina a avertizat că sunt inevitabile atâta
timp cât oamenii intră în păduri pe teritoriul urșilor: „Când
intri în pădure, îți asumi un risc. Nu doar cu urșii. Nu putem
trăi singuri, trebuie să împărțim acest spațiu”.
Delta Dunării, un paradis la capăt de Europa
La finalul reportajului,
britanicul a ajuns în Delta Dunării. Peisajele de acolo i-au dat o
stare de extaz și l-au făcut să descrie zona ce pe „un
miracol natural pe care nu îl mai găsești nicăieri în
Europa”
.„Mă
așteptam la o țară încă marcată de comunism. Ce nu mă așteptam
să văd era această frumusețe sălbatică”,
a mărturisit el.
Un localnic din zona Deltei
i-a spus: „Este
greu să găsești liniștea asta în altă parte”.
În încheiere, prezentatorul
și-a rezumat în două fraze experiența trăită în România: „În
România simți că ajungi la începutul unei povești noi. A trecut
printr-o istorie grea, dar acum este pregătită să arate lumii ce o
face unică”.
Cine e Samuel Supple
Samuel Supple este un regizor
și producător de film și televiziune din Marea Britanie, cunoscut
în special pentru lucrările sale în scurtmetraje artistice și
proiecte documentare. Supple a semnat filme precum Magwitch
(2012) și Time
Bleeds (2013),
scurtmetraje care i-au adus aprecieri la festivaluri și premii
pentru regie și producție.
Cu o carieră de peste zece
ani în domeniul filmului, el a colaborat cu instituții importante
din media britanică, inclusiv BBC, unde a contribuit la proiecte
variate, de la documentare la televiziune factuală și dramă.
Experiența sa profesională îl situează printre tinerii regizori
britanici apreciați în comunitatea cinematografică, iar filmele
sale au fost prezentate la numeroase festivaluri internaționale și
au atras atenția criticilor de specialitate.