26 Decembrie 2025, 22:34
Redacţia PiataAuto.md
Despre China ştim cu toţii că a avansat enorm în maşini electrice, tehnologii sofisticate de energie regenerabilă, dar şi în aproape orice produs electronic imaginabil. Fie că e vorba de telefoane, fie că vorbim de multe alte dispozitive electronice sofisticate, în China se produce aproape orice. Dar dincolo de aceste operaţiuni de producţie şi asamblare, Chinei îi lipsea până acum un element de o importanţă majoră, crucială chiar, în toată ecuaţia producţiei şi inovaţiei de tehnologii înalte. E vorba de semiconductorii avansaţi, cei mai avansaţi din lume. Occidentul, atât Europa cât şi SUA, au limitat cu stricteţe această tehnologie, iar până în prezent, chiar şi-n cele mai prietenoase vremuri, n-au permis exportarea niciunui utilaj de fabricare a semiconductorilor avansaţi în China. Acum, însă, un raport documentat al WCCFTech şi Reuters arată că inginerii din China ar fi reuşit să studieze multiple patente occidentale şi să producă primul lor utilaj de fabricare a semiconductorilor avansaţi.
Recenta criză a semiconductorilor Nexperia ne-a dat tuturor ocazia să cunoaştem mai multe din această lume a cipurilor şi semiconductorilor şi să înţelegem cât limitată e această piaţă globală esenţială, de care depinde aproape totul în jurul nostru. Nexperia e o companie olandeză deţinută de chinezi, care produce cipuri relativ simple, dar şi aceste cipuri sunt foarte necesare în aplicaţii mai puţin sofisticate, precum funcţiile de bază ale maşinilor. Însă până şi la Nexperia, cu cipurile ei mai simple, procesul de producţie a plachetelor de semiconductori avea lor în Olanda, după care plachetele erau trimise în China, în cea mai mare parte, unde erau împachetate în cipuri cu circuite integrate, iar de acolo o parte reveneau în Europa şi altele plecare spre alte ţări ale lumii. Chiar dacă Nexperia aparţinea unei companii chinezeşti, divizia europeană reuşise să păstreze producţia de plachete cu semiconductori exclusiv în Europa. Şi toată criza Nexperia a izbucnit în momentul când serviciile secrete olandeze au aflat că Zhang Xuezheng, fondatorul companiei chinezeşti şi tot el şeful Nexperia, intenţiona să mute utilajele de producţie a plachetelor în China, iar odată cu asta şi proprietatea intelectuală asupra producţiei lor.
În liga cipurilor şi mai avansate, lupta pentru tehnologie e şi mai mare în lume, mai ales odată cu apariţia inteligenţei artificiale. Țările occidentale deţin cele mai sofisticate utilaje de producţie a celor mai avansate cipuri şi în ultimul timp au existat chiar şi restricţii de a vinde Chinei cipurile gata produse, cu performanţe atât de ridicate. Interdicţia de a vinde utilaje de producţie a acestor semiconductoare, necesare cipurilor, a existat dintotdeauna. Taiwan are asemenea utilaje sofisticate, livrate de europeni pentru producţia mai ieftină, dar nu şi China. Şi tocmai de asta Taiwan e un teritoriu atât de urmărit în următoarea perioadă.
Ca să înţelegem un pic mai bine şi mai lucid toată situaţia, trebuie să spunem că semiconductoarele sunt, în esenţă, un tip de material, nu un produs finit, iar cipurile, sau circuitele integrate, sunt produsul care conţine la bază semiconductoare. De multe ori aceste noţiuni sunt tratate aproape ca sinonime în presă, însă dacă e să vorbim mai profund şi mai tehnic, de fapt semiconductoarele sunt materialele care stau la bază, iar cipurile sunt elementele alea mici, negre, cu funcţionalităţi avansate, construite cu aceste materiale.
Foto: Elementele negre din imagine sunt cipurile care conţin semiconductoare în interior
Materialele sunt numite semiconductoare pentru că au calităţi aflate undeva la mijlocul dintre un izolator şi un conductor. În rol de semiconductoare servesc de obicei materiale precum nitrura de galiu (GaN), siliciul (Si) sau carbura de siliciu (SiC). Aceste materiale semiconductoare sunt amplasate pe plachete de siliciu. Prin câteva procese repetitive precum litografia, gravarea, doparea şi depunerea controlată, utilajele de producţie formează schema unui circuit integrat, cu transistori, condensatori şi interconexiuni, direct pe suprafaţa plachetei de siliciu. Cipurile moderne pot avea nevoie de repetarea a până la 100 de ori a acestui lanţ de procese până ia naştere circuitul integrat, care ajunge eventual încapsulat într-o structură rectangulară de plastic, cu conectoare în jur, ceea ce constituie la final cipul. Iar echipamentele de litografie sunt absolut esenţiale pentru producţia celor mai avansate plachete cu semiconductoare.
Foto: Reprezentare grafică a procesului de producţie a semiconductoarelor, prin raze de lumină EUV. Plachetele circulare conţin mii de circuite identice cu semiconductori, care sunt crescute şi formate prin acţiuni repetitive, până când sunt gata de tăiere şi integrarea fiecărui dreptunghi în interiorul unui cip cu conectoare
Cele mai avansate semiconductoare sunt produse cu litografiere EUV, abreviere care semnifică tratare cu raze ultraviolete extreme. Aceste utilaje sunt cele care aplică straturi de polimeri ultra fini, apoi generează plasmă, care generează la rândul ei lumină cu o lungime de undă de 13,5 nm, numită drept ultravioletă extremă, cu ajutorul căreia ale loc litografierea tiparelor de circuite din interiorul semiconductoarelor. E un proces de o precizie excepţională, care e şi mai dificil din cauza prezenţei plasmei în întregul proces, care trebuie atinsă şi stabilizată. Controlul plasmei are loc prin lentile optice de o precizie la fel de înaltă.
Aşa cum spuneam în articolele cu Nexperia, marele paradox e că nimeni altcineva în lume nu poate produce aceste utilaje de litografie EUV, decât compania olandeză ASML. Ea e singura din lume care produce utilaje de litografie EUV, care reprezintă cheia producţiei celor mai avansate semiconductoare din lume.
Foto: Producţia utilajelor sofisticate la ASML
Optica pentru aceste utilaje e produsă doar de către compania Carl Zeiss. Un asemenea utilaj costă între 180 şi 400 milioane de dolari, fiind unul din cele mai scumpe utilaje industriale existente în lume! Anual sunt fabricate maxim 10-12 asemenea utilaje de către cei de la ASML, iar unde ajung ele e controlat cu stricteţe.
Aşa cum spuneam, niciunul n-a fost exportat vreodată în China. Şi China n-a putut replica ingineria acestor utilaje până acum, pentru că n-a avut unul la îndemână pe care să-l dezasambleze şi să-l studieze eventual. În Taiwan, la TSMC, există asemenea utilaje, dar China nu are acces la ele. Cel puţin până în prezent n-a avut. Aşa că până acum China s-a mulţumit cu rolul de împachetare a plachetelor semiconductoare produse în occident în cipuri finale. Împachetarea e un proces mult mai puţin tehnologizat şi aceste procese de fabricare au fost transmise Chinei de mai multe companii private europene şi americane care-şi doreau astfel reducere de costuri. China a prins repede această abilitate, astfel încât Europa astăzi aproape că n-a mai rămas cu producţie proprie de cipuri, cu excepţia unor cantităţi moderate asigurate de Nexperia. Şi asta chiar dacă Europa a fost locul în care aceste inovaţii au fost create, iar companii europene precum Philips şi Siemens au stat la baza acestor inovaţii.
Foto: Arthur del Prado şi echipa sa, la începuturile companiei ASM International, care a fondat apoi împreună cu Philips compania ASML de azi
Între timp, China a prins şi abilităţile de a fabrica semiconductori mai elementari, care pot fi produşi fără litografiere. Prin urmare China poate produce semiconductoare şi cipuri de performanţă elementară şi medie, dar nu le poate produce pe cele de top absolut. Tocmai de asta, şi modelul lor de inteligenţă artificială, DeepSeek, a fost creat şi lansat cu anunţarea faptului că n-are nevoie de putere de procesare foarte mare. A fost o cale nevoită de creare a lui, deoarece China nu putea nici produce, nici cumpăra semiconductori şi cipuri suficient de puternici, pentru a se compara cu cei folosiţi de modelele de inteligenţă artificială din occident. Şi aceşti semiconductori de top sunt folosiţi şi în alte domenii de înaltă performanţă.
În căutarea unor soluţii de alternativă, inginerii chinezi au ajuns să creeze şi un cip analog, rezolvând o problemă veche de 100 de ani, care limita funcţionarea acestor cipuri. Acel cip, anunţat acum aproape două luni, consumă şi de 100 ori mai puţină energie şi reprezenta o posibilă cale de a sări peste piedica lipsei de semiconductori digitali.
Ei bine, şi iată că raportul despre care vorbim astăzi sugerează că inginerii chinezi au studiat amănunţit toate patentele celor de la ASML din Olanda şi toate celelalte patente posibile în acest domeniu, pentru a înţelege profund cum funcţionează aceste utilaje de litografie EUV şi cum ar putea fi ele proiectate şi construite de la zero în China. Şi când spunem de la zero, avem în vedere construcţia fizică, pentru că proprietatea intelectuală folosită nu e de la zero, bineînţeles.
Raportul publicat acum indică faptul că echipe mari de ingineri de la SMIC (Corporaţia Internaţională de Producţie a Semiconductorilor) au încercat să facă inginerie intuitivă pe baza patentelor şi a experienţei deţinute. Raportul mai arată că acelaşi companii chinezeşti au încercat să atragă şi talente europene cu experienţă în acest domeniu, care să-i ajute să pună la punct producţia.
Cei de la Reuters spun că amploarea acestui proiect e similară cu cea a proiectului Manhattan din anii 1940 din SUA. Sursa menţionează că au fost atraşi mai mulţi ingineri care au muncit anterior la ASML, iar primele prototipuri ale utilajelor de litografie EUV au fost construite în prima jumătate a anului 2025. Totul s-ar fi produs în laboratoarele imense din Shenzhen.
Oamenii-cheie care au proiectat utilajul de litografie EUV sunt cu toţii foşti angajaţi ai ASML, spune raportul, iar experienţa individuală a acestora, cumulată împreună cu patentele existente şi încercări repetitive, i-ar fi permis să ajungă la prototipuri funcţionale de utilaj, care să producă aceste plachete de siliciu cu semiconductoare.
Raportul mai indică faptul că utilajul a ajuns la etapa în care poate produce şi stabiliza plasma şi poate produce lumina ultravioletă extremă, dar încă nu s-a ajuns la gravarea semiconductorilor propriu-zişi. Pentru asta ar mai fi nevoie de precizie optică mult mai mare şi combinarea proceselor. Dar însăşi faptul că s-a reuşit replicarea plasmei şi luminii ultraviolete extreme reprezintă probabil peste 50% din tot saltul tehnologic necesar pentru a se putea ajunge la producţia de semiconductoare funcţionale.
Foto: Aşa are loc litografierea EUV cu utilajele ASML
Acelaşi raport mai sugerează că tot China ar fi găsit o breşă prin care să poată accelera elaborarea utilajului său. Utilajele mai vechi ale ASML, care primesc piese de schimb noi în locul celor uzate, generează acele piese defecte sau uzate, care nu mai sunt controlate la fel de strict în parcursul lor ulterior. Iar China ar fi găsit căi prin care să cumpere prin părţi terţe aceste piese defecte şi uzate, nu ca să le folosească la utilajul său, ci ca să le facă inginerie inversă.
Dacă tot acest progres tehnologic din China se va confirma în următorii ani, occidentul îşi va pierde monopolul în producţia acestor semiconductori ultra avansaţi, iar odată cu asta se va pierde şi ultimul levier de frânare a avântului total al Chinei către cele mai sofisticate tehnologii. Nu există nimic mai esenţial şi mai de preţ la nivel de tehnologie care să fie deţinut de occident în prezent şi să-i lipsească acum Chinei. Aceste utilaje de litografiere EUV, despre existenţa cărora s-ar putea ca mulţi dintre noi nici să nu fi auzit până acum, reprezintă practic singura cheie tehnologică pentru domeniile în care occidentul mai deţine avans în faţa Chinei. În momentul când China va reuşi să producă propriile utilaje şi propriile semiconductoare de performanţă supremă, avansând cu propria viteză în dezvoltarea lor, occidentul îşi va pierde cele mai de preţ avantaje tehnologice. E o miză enormă, deci, pentru China. Şi putem înţelege de ce amploarea proiectului pentru chinezi e una existenţială, de talia proiectului Manhattan. Şi e absolut logic din perspectivă chineză, ca ei să-şi dorească să facă acest salt tehnologic.
0
21,920
ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT