Rusia
susține că este gata să ofere garanții statelor europene că nu
va ataca, însă experții privesc cu rezerve anunțul Moscovei.
Profesor la titrata Priceton University, Grigore Pop Elecheș
nuanțează, într-o analiză pentru „Adevărul”.
Rusia poartă un război hibrid cu Europa. FOTO: Freepik
Rusia
a negat mereu că ar intenționează să atace state membre ale
Uniunii Europene și NATO, iar acum anunță că va oferi garanții
în acest sens. Într-un moment în care se înmulțesc estimările
privind un posibil atac rusesc împotriva unor state europene, în
următorii ani, Rusia anunță că este dispusă să își asume, în
mod formal, angajamente cu privire la faptul că nu are în plan să
atace statele membre NATO.
Forma exactă a unui astfel de document ar
putea fi stabilită prin negocieri, a spus recent purtătoarea de
cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Rusia promite pace, dar nu convinge
„Rusia
e pregătită să formalizeze angajamentele corespunzătoare sub
forma unui document scris, cu forță juridică obligatorie. Forma sa
specifică poate fi stabilită în cadrul negocierilor, însă acesta
trebuie să fie un act de drept internațional în toată regula”,
a declarat Zaharova, în timpul unui briefing, potrivit agenției
ruse de presă TASS.
Afirmațiile
ei vin în contextul în care în Occident au loc dezbateri ample
privind securitatea Uniunii Europene și a NATO, iar Rusia este
văzută ca o amenințare la adresa statelor membre. De altfel, în
ultimele luni au apărut tot mai multe informații, unele din partea
unor servicii de informații din țări europene care susțin că
Kremlinul ar putea fi gata să provoace NATO într-un termen de 4-5
ani sau chiar mai repede.
Pentru
a veni în întâmpinarea îngrijorării din statele membre ale
Alianței Nord-Atlantice, Rusia ar lua în calcul să semneze un
document scris cu forță juridică obligatorie, care să aibă
statut de act de drept internațional.
Cu
toate acestea, mulți analiști de politică internațională și
experți în securitate au îndoieli în ce privește felul în care
Rusia și-ar respecta semnăturile de pe memorandumurile și
tratatele oficiale.
Ce ne spune istoria despre Rusia
Specialist
în fostul spațiu sovietic la titrata Princeton University,
profesorul Grigore Pop Elecheș este printre cei care cred că este
greu să avem încredere în garanțiile prezentate de Federația
Rusă și explică și care ar fi soluțiile prin care europenii s-ar
putea asigura, dincolo de orice tratate semnate cu Moscova, că
Federația Rusă nu va îndrăzni să atace și să provoace un
război de proporții.
Privind
cu obiectivitate în istorie, dincolo de orice subiectivism și
patimi, este evident că Rusia, fie că este vorba despre Imperiul
Țarist, Uniunea Sovietică sau Federația Rusă din prezent nu are
un renume tocmai bun. Rușii au jonglat de regulă cu tratatele de
pace și cu înțelegerile în așa fel încât să fie favorizați.
Astfel, ei au respectat înțelegerile atunci când acestea fie i-au
avantajat, fie au fost nevoiți să o facă pentru că aveau în față
forțe superioare care tocmai i-au învins. Privind în istorie, un
exemplu bun pentru ultima situație ar fi Războiul Crimeii, când
Rusia țaristă a trebuit să se recunoască învinsă de Franța și
Anglia.
Războiul
Crimeii a durat din 28 martie 1853 până în 1856 și a fost
câștigat de cele două super puteri europene din secolul XIX.
Pentru noi, victoria franco-englezilor este importantă deoarece
francezii le-au impus ulterior rușilor să accepte un stat român
rezultat din unirea Principatelor Române, Muntenia și Moldova.
Rușii nu pot fi convingători
„Este
greu să ai încredere în ruși și nici nu cred că cineva poate
avea încredere totală în ei. Rușii pot să spună foarte bine că
nu vor ataca pe nimeni și să nu atace, dar la fel de bine pot să o
facă. Au mai zis asta, dar au făcut pe dos. Sigur că nu cred că
ar fi capabili în acest moment să provoace NATO, dar după ce se
termină războiul din Ucraina și după ce își refac armata și
stocurile de muniție pot să o ia de la capăt”, spune expertul.
Grigore
Pop Elecheș nu este impresionat de faptul că rușii susțin că nu
vor să-și atace vecinii și că sunt o națiune pașnică. În
realitate, spune el, istoria vine să arate contrariul. De altfel,
Rusia a semnat în 1994 un memorandum prin care nu doar că se obliga
să nu atace Ucraina, dar îi și garanta securitatea. Ce a urmat se
știe foarte bine. În 2022 Vladimir Putin a dat ordin ca trupele
rusești să invadeze Ucraina, iar în acest moment Federația Rusă
a ocupat circa 20% din teritoriul ucrainean.
Au invadat Ucraina și Georgia, deși au promis pace
„Poate
exemplul Ucrainei, ca tot este acum războiul, este cel mai bun.
Rusia a spus atunci că acordă garanții Ucrainei, cerându-i în
schimb să renunțe la armele nucleare care i-au rămas după
dezintegrarea fostei Uniuni Sovietice. Dar nu numai că rușii nu
s-au ținut de cuvânt, dar au și atacat Ucraina. Deci cum să ai
încredere în ei?”, se întreabă retoric Grigore Pop Elecheș.
Un
alt exemplu este Georgia. Deși rușii susțin că sunt un popor
pașnic și că nu-și invadează vecinii, gruzinii au aflat singuri
ce înseamnă promisiunile Rusiei. Georgia a fost invadată, iar
Rusia i-a smuls teritorii și s-a asigurat că Guvernul de la Tbilisi
nu va face pași decisivi spre Uniunea Europeană.
În
ce privește pericolul actual pentru NATO, Grigore Pop Elecheș spune
că Rusia nu are forța să provoace alianța, dar o poate testa în
următorii ani. Acțiunile provocatoare ale Rusiei ar depinde în
mare măsură de reacția Statelor Unite ale Americii. Cu toate
acestea, recentele evenimente arată că Washingtonul este tot mai
dezangajat, iar administrația Trump condiționează sprijinul
acordat Uniunii Europene de alocarea de către fiecare stat membru
NATO din Europa a 5% din PIB pentru bugetul militar. Evident, o bună
parte din acești bani ajuns chiar în Statele Unite ale Americii, în
condițiile în care, așa cum se știe, americanii sunt cei mai
importanți producători de armament la nivel mondial.
Suntem încă vulnerabili în fața rușilor
Țările
Baltice, Polonia și România au o anumită vulnerabilitate în fața
Federației Ruse, consideră Grigore Pop Elecheș. Balticii și
polonezii sunt conștienți de riscuri, ceea ce nu este deloc
surprinzător.
„Ne
amintim, istoria ne spune că rușii au ocupat de mai multe ori
Polonia și statele baltice. Acum, polonezii și balticii simt cel
mai bine riscurile și pericolul polonez. Noi simțim, dar mai puțin
comparativ cu ei. Iar bulgarii și ungurii nu își fac griji, ei
sunt mult mai apropiați de Federația Rusă și nu au aceste
temeri”, subliniază Grigore Pop Elecheș.
Soluția ar fi, crede profesorul român, ca toate statele de pe flancul estic NATO să se pregătească pentru tot ce este mai rău, cu speranța că lucrurile vor decurge în favoarea lor. Concret, asta înseamnă că alianțele dintre state trebuie întărite, iar în paralel est-europenii trebuie să se înarmeze pentru a descuraja orice posibile intenții agresive ale vecinului din Răsărit.
Ce soluții avem
„Statele europene investesc acum în propria apărare, este un pas înainte. Nu știm la ce să ne așteptăm din partea Statelor Unite cât timp este Trump la putere, așa că europenii trebuie să se pregătească pentru a-și asigura singuri securitatea. Și asta trebuie să facem toți. Să ne întărim și să investim în forța militară. Așa e cel mai sigur, pentru că Rusia și orice dușman trebuie să vadă că Europa e puternică. Doar așa vor ezita și vor renunța la orice posibile planuri ofensive. Vedem că polonezii investesc foarte mult în armată, exemplul acesta trebuie urmat ca să fim siguri că nu vom avea probleme”, este opinia lui Grigore Pop Elecheș.