Marti, 30 Decembrie 2025, ora 16:14
1650 citiri
Mecanismul presupune contracte de muncă false sau angajări formale pentru doar câteva ore pe lună. / Unsplash.com
Români proveniți din medii extrem de sărace sunt exploatați în Germania printr-un mecanism de fraudă organizată care transformă ajutoarele sociale în sursă de profit pentru rețele criminale, arată o analiză recentă.
Potrivit Mediafax, fenomenul este cunoscut sub denumirea de „hoteluri sociale” și concentrat în special în vestul țării, generând, în ultimii ani, costuri ridicate pentru bugetele locale, dar și tensiuni sociale în comunitățile afectate. Analiza citată arată că sistemul s-a dezvoltat începând cu 2014, în contextul politicilor sociale introduse anterior în Germania, care permit accesul cetățenilor UE la beneficii sociale. Rețelele recrutează persoane vulnerabile din Europa de Est, inclusiv din România, cărora li se promit locuri de muncă, după care folosesc statutul imigranților veniți în țară pentru a încasa ajutoare sociale direcționate, de fapt, către intermediari.
Cum funcționează mecanismul de fraudă
Autoritățile germane descriu schema drept „fraudă organizată cu beneficii”. Persoanele recrutate sunt cazate în clădiri ieftine, adesea insalubre, așa-numitele „hoteluri sociale” din Germania. În multe cazuri, proprietarii imobilelor sunt legați direct de angajatorii formali sau chiar fac parte din aceeași rețea, obținând venituri atât din chirii decontate de stat, cât și din redirecționarea ajutoarelor sociale.
Mecanismul presupune contracte de muncă false sau angajări formale pentru doar câteva ore pe lună, suficiente pentru a permite solicitarea „venitului cetățenesc” (Bürgergeld). O parte importantă din sumele primite ajunge ulterior la liderii rețelei, sub presiune sau constrângere, după cum arată informațiile obținute de la autorități și centre de ocupare a forței de muncă. Concret, cele mai afectate zone sunt orașe din regiunea Ruhr, precum Duisburg și Gelsenkirchen, unde există un stoc mare de locuințe degradate și o presiune bugetară ridicată asupra sistemelor de asistență socială. Primarul din Duisburg, Sören Link (SPD), a explicat că această combinație face orașul atractiv pentru rețelele de fraudă, în timp ce la Gelsenkirchen peste jumătate din bugetul local este alocat beneficiilor sociale. „Libera circulație înseamnă că cineva vine, lucrează și dacă își pierde locul de muncă, primește ajutor. Dar să vină direct fără să muncească aproape deloc și să obțină mii de euro — asta generează tensiuni sociale inutile”, a declarat Karin Welge, primarul localității Gelsenkirchen.
apartamente de vanzare bucuresti 3 camere
Potrivit analizei citate, datele oficiale arată o creștere accentuată a cazurilor investigate, de la an la an. Mai exact, în 2023 au fost raportate 229 de cazuri de fraudă organizată, cu 52 de acuzații penale. În 2024, numărul a crescut la 421 de cazuri și 209 acuzații, iar în primele cinci luni din 2025 au fost deja înregistrate 195 de cazuri și 96 de acuzații. Autoritățile subliniază că aceste cifre provin din doar 300 de centre de ocupare a forței de muncă, alte peste 100 de centre municipale nefiind incluse, ceea ce sugerează un număr semnificativ de cazuri neraportate.
Fenomenul a intrat și în atenția presei germane după ce publicația BILD a relatat despre un caz din Berlin-Schöneberg, unde o razie a scos la iveală suspiciuni de fraudă masivă cu beneficii sociale într-o clădire folosită drept „hotel social”. Ca reacție, guvernul german pregătește măsuri care includ schimburi mai eficiente de date între instituții, digitalizarea administrației migrației și modernizarea controalelor privind munca la negru, pentru a identifica mai rapid documentele false, angajările simulate și adresele fictive.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent