Potrivit consultantului economic Radu Limpede, economia României a rezistat deocamdată bine multiplelor presiuni și crize interne și din exterior, dovadă că reziliența, ba chiar anti-fragilitatea situației macroeconomice din țară crescut enorm după trecerea cu bine a Pandemiei de COVID-19 și a startului războiului „cald” din Ucraina.

Acesta a postulat că o analiză a PIB pe sectoare, din perspectiva formării, cât mai ales din cea în oglindă a utilizării – arată capacitatea economiei noastre de a pivota între consum și investiții; un mare efect îl are și ajustarea Stocurilor, mai ales cele care țin de comerț, dar și acolo vedem pivotarea cu un Export Net ameliorat.

În cei 25 de ani de la startul oficial al aderării la UE, România a avut cea mai rapidă recuperare a decalajelor față de Occident, la concurență cu Polonia și uneori cu câte o țară Baltică. Potrivit concluziilor trase de consultantul economic, care s-a bizuit pe statistici Eurostat în analiza sa, la nivelul anului 2024 ajunsesem la un nivel al PIB per capita exprimat PPS (putere de cumpărare) de 77%-78% din media U.E. și la un consum AIC (cel efectiv al gospodăriilor populației, indiferent de sursa finanțare: venituri proprii, Guvern sau ONG), un AIC de 86% din media U.E. Din Est, cu mereu capitalista Grecie inclusă și ea, doar Lituania e mai sus cu 88%, Slovenia la egalitate cu noi și Polonia imediat după cu 85%.

Cu toate acestea, deficitele cronice de balanță de plăți externă și de buget al țării au dus la discuții ample și legitime privind sănătatea acestei creșteri unice în generații. Și chiar la punerea la îndoială a nivelului la care am ajuns azi.

Românii au trăit o vreme pe datorie, dar recuperăm decalajeleapartamente de vanzare bucuresti 3 camere

„Sigur, faptul că am trăit peste posibilități o perioadă se vede dintr-un foc, dintr-o privire, chiar din DIVERGENȚA temporară (sperăm) a celor 2 indici de mai sus (AIC / PIB): 86% / 78% = 110%, un ecart de 10% care poate fi comparat și cu Deficitul Bugetar de 9,3% din PIB în termeni ESA (cash plus angajamente) din 2024, dar și cu Deficitul Extern, de cont curent al balanței de plăti externe (C/A) de 8,3% din PIB: 29,4 mld. euro / 354 mld. euro.

Adevărul privind creșterea pe datorie? E la mijloc bineînțeles, dar la mijloc în termeni ponderați cu Pareto: 80% a fost avans real și poate 20% forțat pe datorie, consum peste resursele noastre reale, pe care îl decontăm acum. Dar unde greșesc comentatorii non-educați economic atunci când reiau ca moara stricată leitmotivul ”Noi nu producem, ci doar consumăm”? Uite aici: în economie, o unitate PIB la utilizare nu poate exista fără una echivalentă de la o formare / producție (de bunuri & servicii); exact ca ecuația de bază CERERE vs OFERTA. Dacă cele două nu se întâlnesc pe o piață liberă, nu apare tranzacția! Iar cine a produs și nu a vândut => PIB zero!”, a explicat Radu Limpede.

Anul acesta, după criza tarifelor impuse de președintele american Donald Trump și pe fondul intern al trecerii cursului euro peste pragul de 5 lei, exporturile nete au scăzut. „Exportul-Net e o măsură strict de Contabilitate Macro, prin care CONSUMUL (populației, administrației) din import e SUBSTRAS / scăzut după ce a fost adăugat în mod fals la partea de Consum la PIB. E că și cum ai zice: 110% PIB Consum & Investiții minus 10% Export Net negativ => perfect NEUTRU egal PIB 100%”, mai articulează Limpede. Potrivit acestuia, tot ce am consumat în plus față de ce am produs efectiv, fie din rațiuni de investiții în infrastructură (factor bun pe termen lung), fie de stimulare excesivă cu iz electoral (factor foarte nociv) – a venit din finanțări externe: fondurile UE, investițiile străine directe ISD-FDI, Remitențele celor din Diaspora, din păcate și creșterea datoriei publice; iar aceste componente nu se văd în calculul PIB.

Nu a fost producția noastră, ci o finanțare temporară (piețele nu te uită!) a unui consum peste posibilități. Dar și a unor investiții: să nu uităm că de la 113 km de Autostrada în 1989 am ajuns la > 1400 km de drumuri rapide”, amintește expertul.

Potrivit acestuia, o altă măsură a avansului fabulos al economiei României se reflectă în avansul salariilor, și anume, dacă în unele statistici care nu fac ajustarea cu prețurile interne încă apărem spre final, după ajustare am ajuns la jumătate, pe locul 14 la nivel european. „Nimeni nu poate tăgădui dezvoltarea fără precedent în istoria noastră a Economiei României; iar excesele sunt deja conștientizate și în curs de ajustare; piețele financiare internaționale validează cu încrederea lor acest lucru”, a mai conchis acesta.

Consumul a lăsat loc investițiilor, vizavi de motorul creșterii economice în 2025

Anul curent 2025 este incomplet, având doar 2 trimestre clare că date și o estimare cu „date-semnal” pentru Q3, putem doar intui finalul de an, aruncând ulterior un ochi la datele de volume de activitate dinspre sectoare: volum comerț, construcții, activitate industrială s.a. Economistul spune că există deja șanse ca ultimul trimestru al anului să se încheie bine, iar datele din agricultură arată că economia beneficiază deja de recolta record din ultimii ani. Iar Industria, după un mic recul în Q1 (ca și în anul anterior), dă semne de relansare în Q3.

De asemenea, transporturile internaționale de mărfuri s-au relansat, iar comerțul „a fost zero după 9 luni, dar asta trebuie să ne bucure, deoarece în anul în care Inflația ajuns din vară la aproape 10% și a bătut creșterile salariale de doar 5% an-la-an, iar TVA a crescut cu 2% (pp) și electricitatea s-a reliberalizat, puteam asista la o mare cădere în comerț; e adevărat, au apărut statistici îngrijorătoare în Septembrie și poate chiar Octombrie a.c. Totuși, poate fi vorba de un „efect de bază”: pe anumite categorii, oamenii și-au făcut STOCURI înainte ca TVA să fie mărit. Iar succesul și în acest an al Black Friday, plus încasările bugetare de TVA pe noiembrie a.c. mă fac optimist că nu va fi cădere”, spune Limpede.

Încercând o estimare de evoluție a PIB pe 2025, e posibil să o vedem în jurul a +1,0%, mai explică expertul. Poate ceva mai sus dacă se repetă decontările de mari lucrări realizate de constructori în acest an, pe modelul din decembrie 2023. Însă miza acestui an, de corecție a exceselor și start al reducerii imensului deficit bugetar, cu creșterile de taxe din Pachetului 1 al Guvernului Bolojan, este în modul cel mai realist să nu intrăm în recesiune (sau chiar vreo criză). „În anul 2025 vedem consumul redus la o creștere zero (că aport la PIB) – previzibil și încă decent că evoluție a economiei într-un an în care Inflația a ajuns peste vara la aproape 10%, iar creșterile de salarii sunt de doar 5% an-la-an (populiștilor din politică le amintesc că rămâne totuși un +5% net putere de cumpărare reală pe ultimii 2 ani!); iar creșterea de numai +0,8% din acest an provine în proporție de 150% din INVESTIȚIILE cu +1,2%, ajutate de o nouă relaxare pe partea de stocuri (+0,3%), ambele corectate de Exportul Net din nou negativ (dar cu -0,8% vedem o tendința de calmare a fenomenului exacerbat în anul 2024).

Ba, săpând mai adânc în datele INS, observăm chiar că în trimestrul 3 din 2025 Exportul Net a avut o contribuție de +0,5% în ecuația PIB, posibil în urma calmării exceselor după deprecierea cu 3%-4% a leului față de euro. (…) Putem afirma cu tărie că în ultimii 3-4 ani, consumul a predat ștafeta Investițiilor. Creșterea PIB-ului României a fost ajutată în vremuri de crize multiple – interne și externe – de această capacitate de PIVOTARE între principalele componente ale creșterii economiei luate după utilizare. Iar fenomenul va continuă și în anul 2026, odată pe fondul înghețării salariilor la Stat și al austerității fiscale, iar pe de altă parte avem un an-terminus al proiectelor PNRR (și mai avem de absorbit minim 10 miliarde de euro); iar acești bani se vor vedea la investiții”, a mai explicat acesta.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent