Blugi strâmți FOTO Pixabay
Clipuri virale care arată haine și încălțăminte scumpe destrămându-se imediat după cumpărare au stârnit în ultimele luni o dezbatere aprinsă despre calitatea produselor de lux.
Modelul și creatorul de conținut Wisdom Kaye a făcut valuri când a postat pe TikTok clipuri în care arată o sesiune de cumpărături la Miu Miu în valoare de 18.000 de dolari. „De îndată ce am ajuns acasă, totul s-a rupt”, a spus el în primul video, arătând că un nasture a căzut imediat ce a desfăcut o vestă din denim. „Pur și simplu am desfăcut-o normal”, a adăugat el, explicând că produsul nu a fost manevrat altfel decât de obicei. Replica lui a fost dură: „Asta este cu adevărat abominabil.” Câteva zile mai târziu, când brandul i-a oferit schimb sau rambursare și Kaye a ales să o înlocuiască, din nou un nasture s-a desprins: „Nu se poate! E de necrezut.”
Povești asemănătoare au apărut și în rândul altor cumpărători, scrie CNN. Tiffany Kim, igienistă dentară în SUA, a postat pe Instagram o jachetă fleece pe care o cumpărase cu puțin timp înainte; unul dintre șnururile de la mânecă i s-a desprins din material. „Nici măcar nu e vorba despre preț. Pot să achit prețul”, a spus ea, refuzând însă să plătească costul reparației: „Nu vreau să plătesc reparația pentru că, literalmente, am plătit 2.000 de dolari pentru această jachetă și am purtat-o doar de două ori.”
O altă relatare virală o vizează pe creatoarea de modă din Seattle Elena Qiu, care a demonstrat pe X că interiorul tocului unei perechi de ghete Maison Margiela era surprinzător de gol, realizat din plastic și nu dintr-un material masiv. „M-am simțit atât de tristă și dezamăgită când capacul tocului s-a desprins”, a povestit ea, mărturisind că a trebuit să apeleze la un cizmar pentru reparație și că, de atunci, evită să le poarte des: „ceea ce anulează scopul pentru care le-am cumpărat în primul rând.”
Reacțiile pe rețele au fost vehemente; creatorul de conținut Odunayo Ojo a scris: „Ca consumatori de modă, trebuie să ne ridicăm vocea și să încetăm să cumpărăm Miu Miu până învață să producă haine care nu se destramă”, iar un utilizator a comentat: „Pentru că e scump nu înseamnă că e de lux dacă calitatea lipsește!”
24 de ani de Sentimente.ro. Mii de cupluri formate. Incepe-ti povestea. Oferta aniversara>>
Prada Group, proprietarul Miu Miu, a răspuns la solicitarea de comentarii afirmând că „acestea au fost două incidente izolate și nu indică probleme de calitate pentru brand. Am gestionat cele două cazuri prin serviciul pentru clienți, cu grijă, așa cum facem în mod normal cu toți clienții noștri.” Grupul a mai adăugat că „rata globală a retururilor post-achiziție a Miu Miu se situează între 0,2% și 0,3%, făcând-o una dintre cele mai scăzute din piața de lux.”
Comentariile consumatorilor s-au intersectat cu analize ale unor jurnaliști și creatori de modă care atrag atenția că fenomenul nu e neapărat nou. Dana Thomas, autoarea volumului Deluxe: How Luxury Lost Its Luster, a relatat că a observat scăderi de calitate încă din anii 2000 și că economiile de costuri se reflectă în produse: „Îmi amintesc când brandurile au încetat să căptușească pantalonii. Și făceau asta pentru că reduceau costurile, iar căptușeala costă bani.” Ea a povestit cum, în timp ce prețurile urcau, calitatea materialelor și a execuției păreau să se diminueze: „M-am întrebat, ce se întâmplă aici? Prețurile creșteau destul de constant. Ca jurnalistă, scriam despre cum aceste companii prosperau.”
Volkan Yilmaz, cunoscut online drept Tanner Leatherstein, spune că demontările de genul celor pe care le postează au evidențiat o schimbare reală: tehnici de fabricație mai puțin sofisticate, materiale mai ieftine, componente produse în serie care reduc timpul și costul producției. Întrebat „Merită?” — mai exact „Is it worth it?” — el a subliniat că presiunea pentru lansări constante și vânzări trimestriale împinge brandurile să prioritizeze ritmul producției: „Multe produse de lux se destramă mai repede… pentru că trebuie să determini oamenii să cumpere din nou.”
Specialiști din industrie explică și pârghiile economice care pot conduce la scăderea calității: outsourcingul componentelor, folosirea unor amestecuri mai ieftine de fibre în loc de materiale integrale sau inserții din plastic în tocuri în locul lemnului ori al straturilor de piele. Diana Kakkar, cofondatoarea unui furnizor premium, povestește despre negocieri în care mărci cer alternative mai ieftine: „Vin la noi spunând, de exemplu, ‹Vrem să vindem această camisolă cu 250 de lire și, ideal, vrem mătase›. Dacă există o opțiune mai ieftină, probabil o vor alege pe aceea.” Caroline Groves, cizmăriță din Marea Britanie, remarcă că plasticul a înlocuit, la scară largă, structuri tradiționale în interiorul tocurilor: „Plasticul a înlocuit lemnul la un moment dat, pentru că poți produce sute de mii de perechi foarte ieftin. Este legitim și oferă un interior solid unui toc care apoi este acoperit.”
Criticii susțin că transformarea modelelor de business — către companii listate integral la bursă și nevoia de profit imediat pentru acționari — diluează responsabilitatea pentru meșteșug. „Dacă întreaga ta «raison d’être» este să aduci profit acționarilor, nu mai ești în afacerea de a face lux; ești doar în afacerea de a face bani”, a afirmat Dana Thomas.
Pe de altă parte, reacția online și nemulțumirea clienților creează oportunități pentru branduri mid-market. „Atât de multe branduri noi intră pe piață pentru a aborda această problemă, iar produsele lor nu costă mii de dolari. Cred că, în final, este un moment bun pentru consumator. Calitatea trebuie să înceapă din nou să livreze”, a remarcat Yilmaz.
Până când controalele interne și schimbările de practică se vor simți în magazine, scandalurile virale au mărit vigilența cumpărătorilor și au readus în discuție o întrebare simplă: suma plătită pentru o etichetă se reflectă cu adevărat în material și execuție?
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent